Poluarea și exploatarea resurselor de apă

The agriculture, industry, transport and commerce's development and generally any human activity need the water resources exploitation. This inducted these resources pollution, having negative impact upon the physical, chemical, biological and human environment.

This study is presenting the actual stage of the water resources pollution at the national level and it describes the exploitation projects of these resources towards the impact done upon the environment.

1. ELEMENTE GENERALE

Apa este unul din factorii importanți ai mediului înconjurător, fiind indispensabilă vieții. Mai mult decât atât, orice activitate umană necesită consumuri mai mari sau mai mici de apă.

În prezent întreaga cantitate de apă prelevată anual reprezintă 10% din totalul resurselor globale reînnoibile. Din aceste prelevări agricultura consumă cel mai mult, ajungând până la 70 % în țările în curs de dezvoltare, irigațiile fiind cel mai mare consumator.

Ecosistemele acvatice sunt supuse unui lung șir de interacțiuni determinate de activitatea umană, punându-le în pericol integritatea și determinând declinul alarmant al speciilor componente.

Defrișările, mineritul, pășunatul, culturile agricole, industrializarea, urbanizarea, dar și alte activități umane modifică, structura habitatelor terestre și acvatice, făcându-le mai puțin favorabile vieții. Nu numai calitativ, dar și cantitativ, speciile acvatice sunt într-o continuă și tot mai agresivă competiție cu populațiile umane pentru apă. Schimbările fizice determinate de exploatarea și regularizarea cursurilor de apă sunt o formă importantă de degradare a habitatelor acvatice.

2. POLUAREA RESURSELOR DE APĂ

2.1. Poluarea resurselor de apă.

Poluarea resurselor de apă din zonele rurale este potențial periculoasă pentru sănătate. Facilitățile pentru epurarea apelor uzate sunt puține și inadecvate.

Poluarea apei subterane cu nitrați afectează o mare parte a resurselor de apă subterană folosită de populația rurală la nivelul anului 2004, afectând peste 36% din populația țării.

Obiectivele agrozootehnice, cât și scurgerile de îngrășăminte aplicate în exces sau în perioade nepotrivite reprezintă, de asemenea, surse importante de poluare cu nitrați a resurselor de apă de suprafață și subterane.

Descărcările de ape uzate menajere, spălarea pesticidelor și erbicidelor de pe terenurile agricole, excesul substanțelor nutritive care generează reducerea conținutului de oxigen, creșterea turbidității sunt forme grave de deteriorare calitativă a ecosistemelor acvatice, cu consecințe semnificative asupra stabilității comunităților ce le populează.

2.2. Poluarea în zonele urbane.

Principalele surse de poluare a apei în zonele urbane le reprezintă deșeurile organice, compușii azotului și fosforului, suspensiile solide din sistemele de canalizare municipale și, într-o mai mică măsură, deșeurile chimice industriale.

Evacuarea apelor uzate menajere în emisari naturali în urma unei epurări sumare sau chiar netratate constituie o sursă semnificativă de poluare a acestora.

Evacuarea apelor uzate industriale în emisori naturali sau în sistemele de canalizare municipală constituie o sursă de poluare aflată într-o continuă creștere odată cu dezvoltarea și diversificarea ramurilor industriei.

Pe măsură ce întreprinderile se divizează și se privatizează, costurile pretratării apelor industriale sunt considerate prea mari existând riscul ca deversări de ape uzate în cantități din ce în ce mai mari să ajungă direct în sistemele de canalizare municipale neechipate însă pentru a le face față. Din fericire, creșterea prețului apei și restructurarea industriei diminuează adesea gradul de solicitare a sistemelor actuale de tratare.

Conținutul în substanțe nocive al apelor uzate depinde de ramura industrială în care aceasta este folosită, în tabelul 1 fiind sintetizate principalele noxe care afectează calitatea apelor în România.