Evoluția Principalelor Fenomene Demografice

INTRODUCERE

Populaţia, alături de caracteristicile fizicoeconomice trasează principalele coordonate ale unei ţări. Uneori, nu nivelul dezvoltării este important, ci mai importante sunt posibilităţile de dezvoltare şi de adaptare la context. Între acestea, caracteristicile populaţiei sunt primordiale Numărul, ritmul de creştere, evoluţia componentelor sporului natural şi a emigraţiei externe, structura demografică, durata medie a vieţii, nivelul de instruire, dau profilul demografic al unei populaţii. Între acestea, evoluţia componentelor sporului natural este determinantă pentru numărul şi structura pe vârste a populaţiei precum şi a duratei medii a vieţii (dependentă de mortalitatea specifică, pe vârste şi sexe).

Evoluţia variabilelor demografice în România nu face excepţie de la tendinţa

generală în populaţiile europene. Astfel, România se confruntă în momentul de faţă cu o scădere a populaţiei ca urmare a unui spor natural şi migratoriu negativ. Fertilitatea aflată la un nivel inferior ratei de înlocuire precum şi migraţia forţei de muncă tinere generează o criză a forţei de muncă, precum şi dezechilibre ce tind să se accentueze în raportul dintre populaţia activă şi cea pensionată.

În lucrarea de faţă vă este prezentată evoluţia natalităţii, a mortalităţii infantile şi a fertilităţii la nivelul Regiunii Centru a României, elementele care o influenţează şi impactul acestor factori demografici asupra vieţii sociale şi economice a zonei. Am utilizat date furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru a realiza studiul de caz pentru perioada 2000-2008.

CAP.I Noţiuni introductive-definiţii

Natalitatea reprezintă mulţimea născuţilor vii într-o anumită perioadă, pe un anumit teritoriu delimitat.

Fertilitatea sau rezultatul ei natalitatea unei populaţii sau subpopulaţii caracterizează mulţimea născuţilor-vii în cadrul unei anumite colectivităţi umane, bine delimitate de timp şi în spaţiu. Numărul de naşteri care se înregistrează la o anumită populaţie, într-un an calendaristic depinde atât de factori demografici ca, de exemplu: efectivul şi structura pe vârste şi sexe a unei populaţii, numărul de cupluri conjugale, structura acestora pe vârste, durata căsătoriei, numărul de copii deja născuţi cât şi de factori sociali şi economici ai perioadei cum ar fi: condiţiile de locuit, nivelul de educaţie, cel al veniturilor, religia, obiceiurile şi tradiţiile cu privire la dimensiunea familiei, etc.

Fecundintatea este un fenomen demografic care descrie capacitatea fiziologică de procreare sau de reproducere ce se manifestă în cadrul unei anumite populaţii.

Fertilitatea reprezintă măsura performanţei de reproducere a femeilor, bărbaţilor sau a cuplurilor conjugale exprimată statistic ca număr al născuţilor vii. Numărul maxim al fecundităţii unei femei este de aproximativ 20 de copii şi el se atinge în practică doar în mod cu totul excepţional.

Opusul fecundităţii este sterilitatea.

Născutul prematur reprezintă un copil născut cu 4-8 săptămâni înainte de terminarea perioadei de sarcină şi care are o greutate mai mică de 2500 grame.

Născutul-mort este un făt extras complet din corpul mamei după o perioadă de gestaţie de cel puţin 28 de săptămâni care nu prezintă niciun semn de viaţă.

Avortul reprezintă întreruprea cursului normal al sarcinii în primele şapte luni.

După caracterul de intenţionalitate poate fi de două feluri:

•Avort spontan, care înseamnă pierderea sarcinii independent de voinţa mamei;

•Avort provocat reprezintă întreruperea artificială a sarcinii prin diferite mijloace.

Naşterile multiple având ca rezultat doi feţi poartă denumirea de naşteri gemelare, iar feţii se numesc gemeni.

În mod obişnuit, în demografie, natalitatea şi fertilitatea se referă în special la populaţia feminină. Fertilitatea masculină, deşi este la fel de importantă ca şi cea feminină, în practica actuală este mai greu de urmărit şi măsurat.

În viaţa unei persoane există un interval de timp în interiorul căruia fiinţa umană este capabilă să procreeze, numit vârstă de reproducere sau vârstă fertilă. Pentru femei acest interval este cuprins în mod convenţional între 15 şi 49 de ani, mai precis între menarhă şi climacteriu, interval care la bărbaţi nu are o limită superioară bine precizată.

Factorii care influenţează fertilitatea pot fi grupaţi în: factori biologici, factori de comportament şi factori socio- economici şi culturali