Mișcarea naturală a populației

Referat
9/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 2765
Mărime: 16.50KB (arhivat)
Publicat de: Codrin Niță
Puncte necesare: 6

Extras din referat

Populaţia este un sistem specific, caracterizat prin modificări cantitativ/structurale continue, datorate mişcării naturale şi mişcării migratorii.

Intrările în sistemul populaţiei se datorează atât naşterilor, care au ca rezultat ,,născuţii vii”, cât şi imigrării unor persoane din colectivităţi exterioare celei studiate.

Ieşirile din sistem se fac prin decesul unor persoane aparţinând colectivităţii studiate şi prin emigrarea unor persoane către alte colectivităţi.

Privite din alt punct de vedere, naşterile şi decesele formează ,,mişcarea naturală” a populaţiei, în timp ce imigrările alcătuiesc ,,mişcarea migratorie”.

In cazul în care modificările înregistrate în efectivul populaţiei, într-o perioadă de timp determinată, sunt datorate numai mişcării naturale, se vorbeşte de aşa-numita ,,populaţie de tip închis”.

Corespunzător, putem defini ,,populaţia de tip deschis” ca fiind acea populaţie ale cărei intrări sunt date de naşteri şi imigrări, iar ieşirile de decese şi emigrări.

Datorită influenţei pe care o exercită, prin intermediul fertilităţii conjugale, asupra masei născuţilor vii, ,,nupţialitatea” şi ,,divorţialitatea” populaţiei sunt considerate fenomene ale mişcării naturale. Faptul este justificat în mare măsură prin aceea că natalitatea are drept cadru de evoluţie căsătoriile. Marea majoritate a naşterilor au avut loc şi au loc în familii. Căsătoria reprezintă un tip particular de relaţii sociale, psihice şi biologice a căror natură determină nu numai descendenţi în general, ci şi cantitatea, iar dintr-un anumit punct de vedere şi calitatea urmaşilor.

Natalitatea

Natalitatea reprezintă o relaţie de proporţionalitate între numărul născuţilor vii şi totalul populaţiei unui teritoriu pe un interval, în mod obişnuit, de un an.

Natalitatea este fenomenul de bază al creşterii populaţiei, sporul populaţiei fiind rezultatul excedentului numeric de nou-născuţi asupra deceselor.

Populaţia dintr-o regiune considerată poate creşte şi pe seama imigraţiei, dar modalitatea fundamentală a sporirii ei este mişcarea naturală.

Spre deosebire de mortalitate, unde avem de-a face cu o singură unitate, decesul, la natalitate ne putem referi atât la nou-născuţi cât şi la naşteri.

O serie de studii au pus în evidenţă legătura existentă între nivelul veniturilor şi dimensiunea familiei, legătură ce poate fi descrisă sub forma unei parabole de gradul II.

Se apreciază că un nivel redus al veniturilor, urmare a unei productivităţi a muncii scăzute sau a unor inechităţi flagrante în repartizarea resurselor materiale ale societăţii, favorizează existenţa unor familii cu un număr mare de membri, ceea ce echivalează de fapt cu o natalitate ridicată. Pe măsura creşterii veniturilor este evidentă tendinţa de scădere a dimensiunii familiei, orientată spre o reducere simplă. Depăşirea unui anumit nivel al veniturilor, astfel încât acestea să nu mai condiţioneze în măsură hotărâtoare standardul de viaţă, determină un comportament demografic orientat către o reproducere lărgită a populaţiei.

Deşi în bună măsură este determinat social-economic, procesul demografic al natalităţii nu poate fi rupt de substratul biologic.

Fertilitatea

In scopul studierii fenomenelor de natalitate s-a fixat ca limită inferioară a perioadei fertile (la femei) vârsta de 15 ani. Procesul pubertăţii şi adolescenţei la băieţi începe mai târziu şi se prelungeşte până la 23 de ani. Din punct de vedere demografic, limita de fertilitate a femeilor este fixată la 49 de ani. Pentru bărbaţi sunt date ca limite pentru încetarea capacităţii de procreaţie diverse vârste între 60 şi 70 de ani.

Dezvoltarea morfo-fiziologică a organismului feminin are un rol mare în procreaţie, fertilitatea maximă situându-se între 20 şi 25 de ani, după care se produce o scădere lentă, dar sigură.

Noţiunea de ,,fertilitate” referitoare la natalitatea femeilor de vârstă fertilă (15-49 ani) comportă oarecare discuţii. Fertilitatea este numită în limba engleză ,,fertility”, iar în limba franceză, ,,fecondite” (fecunditate). Probabil că denumirea franceză ar fi mai reală ea arătând procreaţia propriu-zisă.

Termenul de ,,fertilitate”, opus ,,sterilităţii”, are mai curând sensul aptitudinii sau capacităţii de procreaţie. Există femei şi bărbaţi cu o sterilitate congenitală. In anumite condiţii patologice (boli venerice, etc.), după unele intervenţii chirurgicale impuse de anumite boli ginecologice, sau după un număr frecvent de avorturi, se poate instala sterilitatea numită secundară. Deci în studiul natalităţii trebuie avută în vedere proporţia de persoane sterile.

Numeroşi autori s-au preocupat de stabilirea capacităţii maxime de procreaţie sau fertilităţii naturale ori fertilităţii nedirijate. Majoritatea autorilor consideră că, indiferent de gradul dezvoltării colectivităţii umane, totdeauna a existat o anumită tendinţă precisă de limitare a dimensiunii familiei, fie prin acţiune de grup, fie prin acţiune individuală.

Nupţialitatea

Fenomenul de nupţialitate defineşte masa căsătoriilor sau a persoanelor ce se căsătoresc în limitele unei perioade de timp determinate, de obicei anul calendaristic.

Pentru analiza nupţialităţii vârsta joacă un rol esenţial. Legislaţia majorităţii ţărilor stabileşte vârsta minimă la care orice persoană poate încheia o căsătorie fără alte implicaţii procedurale, în afară de asentimentul cuplului. Corelate cu observaţiile statistice privind limita superioară de vârstă după care numărul căsătoriilor devine nesemnificativ, aceste prevederi legale permit delimitarea aşa-numitului ,,contingent nupţiabil”. In situaţia specifică ţării noastre, contingentul nupţiabil cuprinde populaţia feminină în limitele de vârstă 16-39 ani şi populaţia de sex masculin, în limitele de vârstă 18-44 ani.

Uniunea maritală influenţează complex şi în mai multe etape fertilitatea. Autorii americani Davis şi Block, încă în 1956, împart factorii sau condiţiile prin care căsătoriile influenţează fertilitatea în două grupe:

-,,variabile ale legăturii” (uniuni maritale) care cuprind vârsta la căsătorie, frecvenţa căsătoriei, divorţurile, recăsătorirea divorţaţilor şi recăsătorirea văduvelor;

-,,variabile ale concepţiei” în care intră abstinenţa sexuală, avortul, infanticidul, practica anticoncepţională, sterilizarea.

Totalitatea acestor variabile prezintă deosebiri de la o ţară la alta, în funcţie de cultura şi condiţiile de existenţă ale societăţii.

Preview document

Mișcarea naturală a populației - Pagina 1
Mișcarea naturală a populației - Pagina 2
Mișcarea naturală a populației - Pagina 3
Mișcarea naturală a populației - Pagina 4
Mișcarea naturală a populației - Pagina 5
Mișcarea naturală a populației - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Miscarea Naturala a Populatiei.doc

Alții au mai descărcat și

Modificări antropice ale spațiului geografic pe Valea Bistriței între Bicaz și Piatra Neamț

Valea Bistriţei reprezintă o regiune cu un potenţial remarcabil pentru comunitatea locală. Lucrarea îşi propune să scoată în evidenţă impactul...

Structura pe Grupe de Vârstă și Sexe a Populației Județului Iași în Perioada de Tranziție

CAPITOLUL I. INTRODUCERE Lucrarea de fata se încadreaza în studiile de geografie umana regionala, cu referire la populatia asezarilor umane (...

Analiza evoluției demografice în Județul Sibiu

Poziţie geograficǎ Judeţul Sibiu este situat în centrul României la rǎscrucea drumurilor comerciale dintre est şi vest, dintre Balcani şi Europa...

Evoluția Principalelor Fenomene Demografice

INTRODUCERE Populaţia, alături de caracteristicile fizicoeconomice trasează principalele coordonate ale unei ţări. Uneori, nu nivelul dezvoltării...

Nupțialitate și Divorțialitate în Județul Vrancea

INTRODUCERE Obiectivul acestui studiu este de a prezenta câteva aspecte importante ale fenomenului de nupțialitate și divorțialitate în județul...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Geografia Populației

Geografia populaţiei : consideraţii teoretice şi metodologice I.1.Domeniul de studiu De la geografia populaţiei concepută într-o manieră extinsă...

Te-ar putea interesa și

Monografie - municipiul Oltenița

INTRODUCERE Monografia unei localitati pare a fi la prima vedere titlul unei lucrari geografice de forma stereotipa. Acest punct de vedere este...

Structura pe Grupe de Vârstă și Sexe a Populației Județului Iași în Perioada de Tranziție

CAPITOLUL I. INTRODUCERE Lucrarea de fata se încadreaza în studiile de geografie umana regionala, cu referire la populatia asezarilor umane (...

Snagov

INTRODUCERE Studiul aplicatiilor grafice si cartografice si al elementelor cadastrale din comuna Snagov ” reprezinta o lucrare realizata în...

Studiu Geografic Complex

INTRODUCERE Calitatea mediului este o notiune complexa, care cuprinde numeroase aspecte ale raportului om-natura. Utilizând acest termen se are...

Studiu geografic al municipiului Câmpulung Mușcel

INTRODUCERE “Studiul oraşelor constituie, în present, una din principalele preocupări ale geografiilor şi specialiştilor din cele mai variate...

Studiu geografic al orașului Buftea

INTRODUCERE Prin intermediul lucrării de față am avut în vedere efectuarea unei monografii a orașului Buftea. Termenul de ,,monografie”...

Mișcarea naturală a populației României după anul 1990

Introducere Prezenta lucrare îşi propune să analizeze evoluţia fenomenelor demografice ce definesc mişcarea naturală şi implicaţii acestora asupra...

Delta Dunării - viziune analitică prin prisma conceptului de dezvoltare durabilă

CAP.1 DELIMITARI CONCEPTUALE INTRE DEZVOLTAREA ECONOMICA SI DEZVOLTAREA DURABILA 1.1 Dezvoltarea durabila nu este un concept nou. Este cea mai...

Ai nevoie de altceva?