Structura pe Grupe de Vârstă și Sexe a Populației Județului Iași în Perioada de Tranziție

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

Lucrarea de fata se încadreaza în studiile de geografie umana regionala, cu referire la populatia asezarilor umane ( rurale si urbane ) de pe teritoriul judetului Iasi, în perioada 1992 – 2002 si este structurata pe sapte capitole.

Capitolul I. reprezinta un studiu referitor la asezarea geografica a zonei studiate, un scurt istoric al cercetarilor întreprinse asupra acestei zone, precum si prezentarea scopului alegerii temei dezbatute în aceasta lucrare.

Capitolul II. Caracteristicile componentelor cadrului natural si rolul potentialul lor în aparitia si continuitatea viatii umane, prezinta în amanunt caracteristicile fizico-geografice ale judetului Iasi. Componentele naturale sunt privite în interactiunea si conditionarea lor reciproca, cu relevarea fiecaruia în evolutia demografica si economica a acestei regiuni. Elaborarea acestui capitol se bazeaza pe o documentare bibliografica ampla, cuprinzând lucrari de geografie, cartografie etc.

Capitolul III. Consideratii istorice privind populatiei judetului Iasi se deschide cu subcapitolul „Aparitia si continuitatea populatiei s asezarilor pe teritoriul judetului Iasi” în care sunt prezentate marturii ale prezentei omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri si pâna în prezent. Subcapitolul „Dinamica populatiei judetului Iasi” descrie evolutia numerica a populatiei acestui teritoriu, precum si complexul de factori care au influentat aceasta evolutie.

Capitolele IV.si V., Miscarea naturala si Miscarea mecanica au fost realizate pe baza materialului pus la dispozitie de Directia Judeteana de Statistica Iasi si prezinta evolutia bilantului natural ( natalitate – mortalitate ) si a bilantului migratoriu ( sosiri – plecari ) în perioada 1992 – 2002, evolutie cu mari implicatii în structura populatiei.

Capitolul IV., care trateaza tema acestei lucrari, a fost realizat pe baza Recensamintelor populatiei din anii 1992 si 2002. În urma prelucrarii acestor date am inserat în lucrare grafice, tabele si harti care sa evidentieze raportul între datele statistice si aspectele fizico-geografice. Am cautat, astfel, sa subliniez individualitatea fiecarei unitati administrative a judetului din punctul de vedere al structurii pe grupe de vârsta si sexe precum si evolutia acestei structuri în perioada studiata. Totodata, consultarea si prelucrarea acestui material statistic mi-a dat posibilitatea efectuarii unor comparatii si clasificari pe baze cantitative.

Lucrarea se încheie cu partea de concluzii si bibliografie în care am specificat în detaliu concluziile la care am ajuns în urma studiului realizat, urmat de o parte documentara ( lucrari în domeniu ) esentiala oricarei lucrari complexe de geografie.

1. Iasi – limite, cadru geografic

Judetul Iasi este asezat în partea de N-E a României, încadrat între Judetul Botosani, Suceava, Neamt si Vaslui la nord, vest si sud , iar spre rasarit de râul Prut care constituie si granitele tarii noastre cu R.P. Moldova.

Coordonatele geografice care-l strabat în partea centrala sunt 470 15’ latitudine nordica si 27020’ longitudine estica, având o suprafata de 5 441 Km2 adica 2,3 % din suprafata tarii.

Judetul Iasi cuprinde un teritoriu relativ uniform, cu un relief de podis, situat între vaile râurilor Moldova si Prut Râurile principale se înscriu într-un sistem hidrografic unitar, cu vai aproximativ paralele, cu directia NV-SE, ce sectioneaza teritoriul judetului Iasi în trepte etajate de la vest spre est:Valea-Moldovei (240m), Valea Siretului (217m), Valea Jijiei(150m) si Valea Prutului (37m). În Podisul Sucevei si în Podisul Central Moldovenesc se deschid sei care au facut organizarea cailor de comunicatii în interiorul judetului.

Teritoriul se caracterizeaza printr-un climat continental cu amplitudini mari de temperatura: maxima termica absoluta este de 400 C, minima absoluta de - 300 C, iar precipitatiile relativ reduse –între 500si 600mm. Râurile apartin dupa regim, tipului pericarpatic estic, cu ape mari sau viituri primavara si viituri vara , predominând alimentarea din ploi. Vegetatia naturala este caracteristica zonei de silvostepa în partea centrala si nordica. În Podisul central Moldovenesc, în Dealul Mare al Hârlaului si în Dealurile Motcai se întind paduri formate din stejar, gorun, tei si frasin. Existenta faunei este strâns legata de învelisul vegetal si de aceea se poate vorbi de fauna padurilor de foioase, fauna de silvostepa, de lunca si acvatica.