Cuprins
- Depresiunea Colinară a Transilvaniei pg 2
- Podişul Transilvaniei pg 3
- Aşezare pg 4
- Relief pg 4
- Subunităţi pg 5
- Clima pg 5
- Vegetaţie şi faună pg 6
- Populaţie pg 7
- Soluri pg 7
- Hidrografie pg 7
- Căi de comunicaţie pg 7
- BIBLIOGRAFIE pg 9
Extras din referat
Podişul Târnavelor
Depresiunea Colinară a Transilvaniei
Depresiunea Transilvaniei reprezintă o regiune mai scufundată a structurilor geologice care alcătuiesc Carpaţii. Fundamentul ei, alcătuit din şisturi cristaline şi conglomerate cretacice, se aflş la o adâncime de 4.500 m, ceea ce arată că, la sfîrşitul Cretacicului, această arie carpatică a început să sufere o scufundare; scufundarea a fost lentă, judecând după sedimentele paleogene şi neogene, dispuse în succesiuni continue şi care au umplut depresiunea din bază spre partea superioară. Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, în legatură cu ariile pe unde s-a retras marea pliocenă (pe Somes, Mures, Olt).
Ridicarea succesiva a Carpatilor, încheiata la sfîrsitul Pliocenului, a antrenat şi Depresiunea Transilvaniei în această mişcare ascendentă şi a determinat transformarea ei integrală în uscat.
În est, erupţia lanţului vulcanic a complicat puţin structura sedimentelor subiacente anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formînd un relief de platouri uşor înclinate.
Pe margini, o dată cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu sîmburi de sare), care au ajuns până la suprafaţă (la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna Sibiului).
Zona centrală dă un relief orizontal şi domol, asemănător unui relief de podiş (Podişul Transilvaniei), iar zona cutată, la contactul cu aria montană, dă o zonă a depresiunii submontane (în vest şi sud) sau o succesiune de depresiuni şi dealuri (în est), asemănătoare Subcarpaţilor.
Podişul Transilvaniei, situat în interior, este format din:
a) Podişul Someşelor, traversat de Someş (între Dej şi Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m (altitudinea maximă 694 în Dealul Bobilna); menţionăm pătrunderea unei structuri montane (Culmea Breaza, 974 m), care închide o depresiune de trecere spre podiş (Depresiunea Lăpuşului);
b) Câmpia Transilvaniei, între Someş şi Mureş, o “câmpie” în sens agricol, ea fiind o regiune deluroasă relativ netedă, cu văi scurte pe care s-au amenajat iazuri;
c) la sud de Mureş, Podişul Tîrnavelor, Podişul Hîrtibaciului şi Podişul Secaşelor.
Podişul Transilvaniei este situat în centrul României aproape în întregime înconjurat de grupurile muntoase ale Carpaţilor Orientali, cele ale Carpaţilor Meridionali şi ale Carpaţilor Occidentali. Podişul Transilvaniei, Munţii Carpaţi şi Câmpia de Vest au o climă continentală. Temperatura variind mult în timpul anului, veri calde în contrast cu ierni foarte reci. Aceste zone mai plate au cele mai bune terenuri agricole şi sunt faimoase pentru oraşele şi satele lor. Parţi vaste acoperă Podişul Transilvaniei şi munţii. Dealurile podişului au altitudini cuprinse între 250 m şi 800 m iar munţii care fac parte din Munţii Carpaţi au înălţimi de până la 2544 m (Vârful Moldoveanu).
Aşezare
În SE-ul Podişului Târnavelor este localizat Podişul Hârtibaciului iar în SV Podişul Secaşelor. Este localizat în centrul României, în interiorul arcului carpatic, în mijlocul podişului Transilvaniei; judeţul Sibiu centru-sud, judeţul Mureş est - nord, judeţul Alba în Vest. Podişul Târnavelor este situat între Mureş şi Olt. Se întinde de la culoarul Mureşului în Nord până la şirul de depresiuni pericarpatice din Sud.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Podisul Tarnavelor.doc