Râul Prahova

Poarta Predealului , al carei prag sta la 1032 m altitudine (Pasul Predeal), este leaganul de obarsie al Prahovei. Dar in zadar ai cauta astazi izvorul raului, caci lucrarile edilitare ce au transformat mica asezare de altadata intr-o renumita statiune climaterica, cu insemnate virtuti turistice, l-au facut de nerecunoscut.

Locul lui mai staruie inca in amintirea batranilor, iar lucrarile publicate cu cateva decenii in urma mentioneaza izvorul Prahovei chiar la cumpana apelor, langa gara ( G. VALSAN, 1939 ) Pe stadionul actual, unde echipe sportive isi disputa azi intaietatea, exista o balta din care un firicel plapand isi facea loc spre sud, printre mlastini, luptand sa iasa din anonimat. Dar dupa mai bine de un kilometru reusea sa se afirme. Cine strabate in prezent Predealul de la nord la sud intalneste Prahova abia langa liceu, langa podul caii ferate , de unde paraul insoteste soseaua in aval.

Azuga este cel mai mare afluent al Prahovei din regiunea ei de obarsie. Daca tinem seama de lungimea acesteia si de debitul sau fata de lungimea si debitul Prahovei la confluenta , ar fi normal sa consideram ca Prahova este afluentul Azugai si nu invers.

Dar ce inteles are numele de Prahova, nume de rau, extins si la un teritoriu mai mare , desemnand un judet? Numele Prahova provine din slavul prah,, ( in romana praf ). Asa cum arata studiile de toponomie si lingvistica , se pare ca denumirea Prahova are un sens metaforic; ,, nu-i vorba de praful propriu –zis, ci de apa care, cazand de la o inaltime mare, se prafuieste, se transforma in picaturi marunte ca firele de praf ,,. Daca aceasta este explicatia reala, numele nu s-ar fi putut da raului decat in sectorul dintre Sinaia si Comarnic , caci numai aici apele Prahavei sunt involburate si , desi nu cad de la mare inaltime, se pot ,,prafui,, sarind din piatra in piatra. Apoi cum se intampla foarte frecvent , numele s-a extins asupra intregului rau

De la Azuga in jos,Prahova isi continua drumul spre sud si intre Busteni si Sinaia aduna numerosi afluenti ce vin din Bucegi si din Muntii Garbova.

Intre Sinaia si Comarnic Prahova curge printr-o albie ingusta si pietroasa. Apele ei inspumate se concentreaza intr-un suvoi puternic ce rostogoleste bolovani in timpul ploilor torentiale. Pe acest parcurs afluentii au pante repezi si pe alocuri apa lor cade in frumuoase cascade. Dupa aproape 10 km. de zbucium, in apropiere de Comarnic, Prahova isi linisteste undele, iar de la Comarnic in jos isi se despleteste in mai multe suvoaie capricioase ce se rasfira, se aduna, sau se incalcesc, lasand intre ele ostroave de prundis ,unele pietroase, altele napadite de tufarisuri.

Prin lunca larga, apele Prahovei se scurg catre S-SE si aduna paraiase neansemnate strecurate printre coamele dealurilor. Doar Talea, unita cu Belia, pe dreapta, si Campinita pe stanga, sunt ceva mai mari. Dupa ce trece prin fata Campinei, la 60 kilometri de drum , Prahova primeste un afluent Doftana, al doilea ca marime dupa Teleajen.

Izvorand de sub pasul Predelus si avand o lungime de 50 de kilometri, Doftana strange apele repezi din muntii Garbova si Grohotis ce o inconjoara. Limpezita in lacul de baraj –Paltinu, ea traverseaza dealurile si se varsa in Prahova la Banesti.

Dupa confluenta cu Doftana, Prahova isi mareste debitul si desi patrunde in campie nu-si domoleste prea mult panta si isi mentine infatisarea unui viguros rau din regiunea dealurilor. Mai jos, la Floresti si Nedelea, din albia Prahovei o mica parte din ape este indreptata prin Iazul Morilor spre Cricovul Sarat si prin Leaotu spre Teleajen, pentru a fi folosita la irigatii.

Dincolo de soseaua nationala Bucuresti- Ploiesti, Prahova incepe sa meandreze printre maluri scunde, ca urmare a pantei mici. Langa satul Palanca primeste pe stanga Telejenul, cel mai important afluent al sau. Substantial sporita, Prahova se scurge de la Gherghita in jos in meandre largi. La Adancata colecteaza ultimul afluent- Cricovul Sarat- un rau de deal si de campie, care ii mareste debitul Ceva mai jos, dupa peste 183 de kilometri de drum neobosit, Prahova se varsa in Ialomita, cedandu-i intreaga zestre de ape agonisite cu rabdare.

CARACTERISTICI CLIMATICE

Din punct de vedere climatic , data fiind pozitia pe glob, in Europa bazinul hidrografic al raului Prahova se incadreaza intr-o zona cu climat temperat – continental Debitul raului variaza in cursul unui an , de la luna la luna, in raport cu oscilatia precipitatiilor. In mai si iunie , ca urmare a ploilor abundente si a topirii zapezilor in regiunea de munte, apele Prahovei si ale afluentilor sai inregistreaza un maxim; iarna , mai ales in decembrie si ianuarie, debitul sau scade.

Din cei 185 de kilometri , Prahova strabate primii 40 km. in zona montana, 20 km. in regiunea dealurilor subcarpatice si 125km. in cea de campie.