Resursele de Apă și Valorificarea Lor în Turism

Resursele de apă reprezintă un potenţial turistic important, valorificat, într-o măsură mai mare sau mai mică, la scară locală, regională, naţională sau internaţională.

Fiecare din formele sub care se află apa (mări şi oceane, ape curgătoare, lacuri.ape subterane, gheţari) prezintă particularităţi ce le conferă calitatea de a se constitui în obiective sau atracţii turistice naturale sau antropice.

DUNĂREA ŞI DELTA DUNĂRII

DUNĂREA este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvorăşte din munţii Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach şi Breg ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m), şi se unesc în Donaueschingen (678m) în curtea castelului Fürstenberg. Dunărea curge către sud-est pe o distanţă de aproximativ 2860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea râului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.

Donaueschingen (izvorul Dunării)

Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) şi are afluenţi în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.

Regimul hidrologic

Din cauza aşezării bazinului hidrografic, la contactul dintre climatul temperat-oceanic din vest, temperat-contintental din est şi influenţele baltice în nord, regimul hidrologic al Dunării se caracterizează prin existenţa unor importante variaţii de nivel şi de debit în cursul anului şi în decursul timpului. Apele mari se produc primăvara ca urmare a topirii zăpezilor şi ploilor abundente, însa în cursul superior şi mijlociu, au loc în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai. Creşterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s în defileul Porţilor de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflectă regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orşova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se înregistreaza toamna şi uneori iarna: 1.250 m3/s la Orşova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Olteniţa (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).

Temperatura apelor

Temperatura apelor Dunării se află sub influenţa directă a temperaturii aerului şi într-o măsură mai mică sub cea a factorilor locali. Încălizirea apelor începe în luna martie şi ţine până în luna august după care urmează procesul de răcire Gheaţa poate să apară din prima decadă a lunii decembrie până la începutul lunii martie. Durata podului de gheată este, este in medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezgheţ se produce primăvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, într-o perioada de câteva zile (4-8 zile).

Lungimea Dunării repartizată pe ţări

Germania malul drept 658,6 km malul stâng 687,0 km

Austria malul drept 357,5 km malul stâng 321,5 km

Slovacia malul drept 22,5 km malul stâng 172,1 km

Ungaria malul drept 471,2 km malul stâng 275,2 km

Croaţia malul drept 137,5 km

Serbia malul drept 449,9 km malul stâng 358,0 km

Bulgaria malul drept 471,6 km

România malul drept 374,1 km malul stâng 1050 km

Republica Moldova malul stâng 0,6 km

Ucraina malul stâng 79,6 km