Studiul poluării cu monoxid de carbon în Zona Suplacu de Barcău în perioada 1994-1995

Din punct de vedere fizico-geografic, comuna este situată în nordul pantei vestice a Munţilor Apuseni, la extramitatea nordică a Munţilor Plopişului(Seş), ramificaţie care poartă denumirea de Muntii de Aramă, în plină zonă a Dealurilor Sălajului, acoperiţi cu paduri de stejar, carpen şi fag în suprafaţă de 5%. Seşul ocupă numai 25% din suprafata comunei.

Predominante sunt dealurile cu o înalţime de 250-300m, străbătute de vâi netede, roase de afluienţii mici ai Barcăului care cuprind 70% din suprafaţă. Ele alcătuiesc terasele râului, sunt alcătuite din roci sedimentare.

Aşezarea comunei ne dovedeşte că pe aceste meleaguri în timpuri îndepărtate au avut loc eroziuni puternice sub influenţa factorilor de mediu. De aici rezultă si serpentinele de alungul şoselei care străbate comuna.

Pe valea Barcăului găsim numeroase lunci care sunt înundate periodic de revărsarea apelor Barcăului.

Înalţimea cea mai mare din cadrul comunei este de 671m şi este reprezentată de vârful Huta Boiovski, la hotarul cu comuna şinteu, judetul Bihor.

Suprafata împâdurită este de 10% din teritoriu.

Distanta de la centrul de comună până la reşedinţa judeţului, municipiul Oradea este de 76km. Cel mai apropiat oraş din judetul Bihor este Marghita situat la 20km distanţă de centrul de comună. În partea opusă, cel mai apropiat oraş este şimleul - Silvaniei, judeţul Sălaj, situat la 25km.

Proiectul a constat in evaluarea concentratiilor de CO pe parcursul a 2 ani si in compararea acestor concentratii intre zona industriala numita “parc de combustie” si zona locuita numita in proiect “perimetru locuibil”.

Principalele surse de poluare cu CO in Suplacu de Barcau sunt combustia subterana a titeiului,incalzirea locuintelor manifestata ca sursa iarna,toamna si primavara si transporturile.

Masurarea concentratiilor de CO s-a facut la nivel respirator,adica 1,5-1,6m.

S-au masurat concentratiile de CO in 2 ani consecutivi,1994 si 1995. In fiecare an aceste concentratii s-au masurat in 3 trimestre,in fiecare trimestru in 3 zile consecutive si in fiecare zi in 2 momente ale zilei.

Masuratorile s-au efectuat atat in zona industriala cat si in cea locuita. S-au obtinut sute de valori care au fost prelucrate statistic.

Determinarea CO s-a realizat utilizandu-se o reactie de culoare. Probele de aer au fost recoltate cu o pompa de aspiratie,aerul fiind introdus intr-un vas de absorbtie in care se afla reactivi specifici pentru CO.