Stiluri Alimentare la Preșcolari

INTRODUCERE

Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte sănătatea individului ca o„stare de bine fizică,mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii”. Vârsta preşcolară este o perioadă de asimilări masive, de formare de deprinderi şi atitudini, care se vor transforma în instrumente pentru tot restul vieţii. Suntem cu toţii convinşi că nu vom trăi o veşnicie , aici, pe pământ, dar cât vom exista să putem trăi mai bine şi sănătoşi încercând să ne protejăm împotriva factorilor nocivi atât noi, cât şi copiii noştri.

În societatea contemporană ,unde părinţii sunt foarte ocupaţi cu serviciul există o explozie de produse care ademenesc organele de simţ (fie vizuale ,fie gustative ),iar copilul este lăsat să-şi aleagă şi să se hrănească fără să cunoască consecinţele consumului de produse. Majoritatea alimentelor conţin substanţe cu E - uri, de care medicii ne avertizează, dar alegerea este a noastră în consumarea produselor sănătoase, care nu dăunează dezvoltării sănătoase. Deşi nu toate bolile pot fi prevenite, adoptarea unui stil de viaţă sănătos reduce simţitor riscul apariţiei unor maladii grave. Mai mult decât atât, un mod de viaţă sănătos îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi îi creşte durata. Sănătatea înseamnă mai mult decât absenţa bolii. Ea înseamnă menţinerea unei stări de bine din punct de vedere fizic, mental şi social.

Păstrarea sănătăţii implică atât o alimentaţie sănătoasă, o activitate fizică, cât şi metode de prevenire a unor boli cauzate de aditivii din alimente.

Este important ca educaţia pentru sănătate să se realizeze începând cu vârste foarte fragede, deoarece copilul este mai receptiv la astfel de informaţii, foarte utile în creşterea şi dezvoltarea lui.

ELEMENTELE UNUI REGIM ECHILIBRAT PENTRU ELEVI

În condiţii normale de sănătate a organismului există un echilibru între nevoile organismului de alimente, lichide şi aportul acestora, echilibru reglat pe căi nervoase şi întreţinut conştient de către om prin alimentaţie raţională.

Alimentele consumate îndeplinesc în organism următoarele roluri:

- asigură producerea continuă de energie necesară organismului;

- reprezintă sursa de material plastic pentru formarea celulelor noi, refac ţesuturile distruse în urma traumatismelor sau bolilor şi înoiesc ţesuturile cu celule tinere;

- asigură rezistenţa organismului faţă de infecţii, reducând frecvenţa şi gravitatea bolilor;

- influenţează capacitatea de efort şi de muncă a omului;

- creşte capacitatea de adaptare a organismului la temperaturi ridicate sau scăzute ca şi la condiţile marilor altitudini;

- influenţeză activitatea fiziologică a sistemului nervos, endocrin etc.

Alimentaţia preşcolarului este în general foarte asemănătoare cu cea a adultului, doar că trebuie să fie preparată mai dietetic, fără exces de sare şi să conţină toate elementele nutritive necesare unui copil plin de energie, aflat în plină dezvoltare. Alimentaţia este foarte importantă pentru sănătatea preşcolarului - o alimentaţie adecvată previne problemele de sănătate cum ar fi obezitatea, diabetul si decalcifierile. O altă cerinţă ar fi ca preşcolarul să consume alimente sănătoase - carne slabă, fructe de mare, ouă, legume, cereale integrale, produse lactate zilnic şi fructe proaspete. Cele mai importante sunt legumele şi fructele, cât mai colorate, deoarece înmagazinează cele mai multe elemente nutritive necesare preşcolarului. Desertul nu este interzis, însă nu trebuie să fie format din dulciuri şi produse de patiserie; este indicat să nu ţineţi în casă produse de acest gen.

Un copil preşcolar trebuie să primească 5 mese pe zi - 3 mese principale şi 2 gustări. Cea mai importantă este masa de prânz - 35 - 40% din necesarul zilnic - urmată de mesele de dimineaţă şi seara - 15 - 20%. Copiii au tendinţa de a se alimenta mai bine daca servesc masa împreună cu familia sau cu alţi copii. Masa în familie este foarte importantă, deoarece duce la formarea unor obiceiuri sănătoase - bune maniere, dezvoltarea aptitudinilor de conversaţie, spălatul pe mâini înaintea şi după masă, igiena orală. În timpul meselor este interzisă vizionarea emisiunilor TV. Evitaţi alimentele cu care copilul s-ar putea îneca - morcovi cruzi, alune, boabe de struguri, carne tare, popcorn, gumă de mestecat sau bomboane dure. În funcţie de vârstă, necesarul caloric zilnic al unui preşcolar este foarte apropiat de cel al unui adult sedentar - un copil de 3 ani are nevoie de 1. 300 de calorii, sau 90 de calorii / 1 kg din masa corporală. Până la 6 - 7 ani, necesarul caloric al preşcolarului este de 1. 800 sau 80 de calorii / 1 kg din masa corporală. Alimentaţia zilnică a preşcolarului trebuie să includă: 400 - 500 ml lapte, 20g brânză de vaci, 60 - 70g carne, 1 ou la 2 - 3 zile, pâine intermediară, grăsimi.