Mara de Ioan Slavici

La 18 ianuarie 1848 se naste la Siria, langa Arad, Ion Slavici, al doilea din cei cinci copii ai familiei Sava Slavici, (descendent al Stanisestilor, veniti in Banat in jurul anului 1740 din Oltenia ) si Elena Borlea, descendenta din Borlesti, jud. Neamt, veniti in Banat din timpul lui Grigore Ghica Voda. Are o copilarie fericita, sub ocrotirea si dragostea tuturor ,urmand povetele bunicului sau si ale dascalului sau din sat Dimitrie Vostinari. In timpul sau, la scoala elementara « greco- ortodoxa » se facea trecerea de la Ceaslov la Abecedar, de la pana de gasca la penita.

Urmeaza apoi gimnaziul la Arad. Neluand admiterea la scoala catolica, repeta clasa a IV-a elementara. Invata la o scoala maghiara alturi de alti 100 de baieti La sfarsitul anului I nu promoveaza , ca cei mai multi romani Tatal sau cere reexaminarea si, intr-adevar, se dovedeste ca tanarul avea cunostinte temeinice, fiind promovat. Reusita ii aduce insa acuza nedreapta ca « se bucura de sprijinul celor ce-i prigonesc pe romani ».

In clasa a VI-a elementara pleaca la Timisoara ca sa invete limba germana. Ramane aici doi ani , cutreierand tot Banatul si simtindu-se strain, in conceptia celor din jur. Familia saraceste si este nevoit sa de lectii particulare ca sa se intretina Urmeaza clasa a VIII-a la Liceul Maghiar din Arad si, in august 1868 isi da bacalaureatul, pe care il trece, la Satu Mare.In octombrie se inscrie la Facultatea de Drept si Stiinte a Universitatii din Budapesta ale carei cursuri nu le urmeaza cu prea multa placere. Intra in miscarea colegilor romani pentru infiintarea societatii « Petru Maior » dar se imbolnaveste, se interneaza si dupa externare, pleaca acasa.

Intors in tara, se angajeaza la notarul din Cumlaus, sat invecinat cu Siria. Nemaiputand fii considerat prezent la Budapesta, colegii ii trimit indicele la Universitatea dinViena. Slavici este apoi convocat sa faca serviciul militar in regimentul 33 care avea o companie la Viena.

In toamna anului 1869 pleaca spre capitala Austriei urmand concomitent scoala de ofiteri si cursurile facultatii.Aici il cunoaste pe Eminescu (sosit in aceeasi toamna) care este remarcat mai ales prin apetitul sau pentru discutii filosofice. Acesta ii va ramane toata viata un bun « prieten si sfatuitor » Urmeaza cursul de drept roman al lui Ihering, de economie politica al lui lorenz Stein, de economie al lui Schaffle si, indemnat de Eminescu, cursul de anatomie al lui Hirtl si de fiziologie al lui Brucke. Ia examenele de ofiter de rezerva si pe cele de la facultate , aplicand pricipiile tatalui de a face « cu toata inima ceea ce sunt nevoit a face ». Inraurirea lui Eminescu se va face simtita asupra lecturilor sale

In 1870 cele doua societati studentesti : « Societatea literara » si « Romania » se unesc si formeaza « Romania juna », in care eminescu este secretar si Slavici , presedinte. Idealul lor era unitatea tuturor romanilor. In martie 1871 Slavici debuteaza in paginile revistei junimiste “Convorbiri Literare” cu comedia FATA DE BIRAU ,citita in manuscris de Eminescu, care, dupa ce ii face primele “retusuri”, o trimite revistei cu caracterizarea: “ in genere e scrisa cu prea expres colorit local , dar are scene de o gingasie simpla si intr-adevar, rustica”.

Neavand cu ce se intretine, pleaca acasa.Incepe sa scrie la indemnul lui Eminescu. Tot el intervine la « Junimea » si Slavici primeste lunar 10-12 galbeni.De asemenea, face practica de avocatura in cancelaria lui Mircea B. Stanescu unde lupta pentru folosirea limbii romane in sustinerea proceselor si in admnistratie.Tot in 1872 , in « Convorbiri Literare », apare prima poveste a lui Slavici : ZANA ZORILOR , insotita de o scrisoare a autorului in care isi expune conceptia asupra culegerii si prelucrarii folclorului. Urmeaza ILEANA CEA SIREATA (septembrie)si FLORITA DIN CODRU (decembrie).

In 1873, la interval de doua saptamani, ii mor ambii parinti ( intai mama si apoi tatal ). O scrisoare adresata lui Iacob Negruzzi pune in evidenta disperarea sa materiala in martie : « Mi se ruineaza trupul iar mainile mi se tulbura. Numai speranta mai tine sufletul in mine. Oamenii sunt rai, vremurile sunt grele. Cine are bani n-are suflet ;iar cine are suflet nu are bani. »

In acelasi an , Slavici devine redactor al revistei umoristice “Gura satului” unde semneaza ca Ioan al Lenei Savului.Infiinteaza la Arad o societate culturala romana, dupa modelul “Junimii” , organizand prelegeri, pe care le sustine in cea mai mare parte.De asemenea, calatoreste mult in imprejurimi ca sa cunoasca oamenii De aici alege material pentru nuvela POPA TANDA , publicata doi ani mai tarziu in revista junimista. In decembrie pleaca la Viena sa-si trateze o boala, internandu-se pentru o iarna si o primavara la Spitalul Obstesc Regal Imperial. In spital scrie « Popa Tanda » si intretine o bogata corespondenta cu I. Negruzzi.

Dupa un an, intors in tara dar inca bolnav, frecventeaza impreuna cu Eminescu cercurile literare ale Veronicai Micle si Matildei Cugler. Eminescu ii face cunostinta cu Ion Creanga, cu Maiorescu si cu ceilalti junimisti veniti de la Bucuresti. Aici citeste pentru prima oara « Popa Tanda » si incepe sa scrie comedia TOANE SAU VORBA DE CLACA

In acest an se si insoara cu o unguroaica, Ecaterina Szoke, inrudita prin alianta cu o familie din Siria, lucru ce produce o oarecare instrainare a lui Maiorescu , ministrul Cultelor si Instructiunii in acea perioada care ii gaseste totusi un post de profesor de filosofie la liceul « Matei Basarab », unde va preda si ore de romana , logica si psihologie. Slavici incepe si colaborarea cu ziarul « Timpul » unde isi asuma responsabilitatea pentru partea literara si partea de politica externa. In 1876 pierde postul de profesor dar, in 1877, cand Maiorescu paraseste conducerea ziarului « Timpul », redactia ramane in seama lui Slavici si Gr. H.Grandea, ultimul insa neglijandu-si datoria.

In 1878 , la Iasi are loc a XV-a aniversare a “Junimii” iar Slavici citeste nuvela GURA SATULUI iar Caragiale citeste piesa “O noapte furtunoasa”.

In 1880 apare in “Convorbiri Literare” nuvela BUDULEA TAICHII. George Calinescu avea sa afirme mai tarziu: “Aci se trateaza misterul psihologic al unor fiinte cu infatisare neinsemnata in copilarie si un caz de ambitie in clasa de jos. ( ) Slavici putea sa faca din aceasta nuvela un mare roman balzacian.”

In decembrie 1881 apare volumul NOVELE DIN POPOR. Volumul marcheaza o piatra de hotar in evolutia prozei romanesti, indeosebi a nuvelisticii si cuprinde, pe langa nuvelele tiparite in periodice si inedita MOARA CU NOROC.