Medii de Programare

Referat
7/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 74 în total
Cuvinte : 39520
Mărime: 149.63KB (arhivat)
Publicat de: Emanoil Pal
Puncte necesare: 8

Cuprins

  1. MEDII DE PROGRAMARE I
  2. MODULUL 1. Introducere în studiul limbajelor de programare
  3. 1.1 Notiuni generale privind limbajele de programare
  4. 1.2 Clasificarea limbajelor de programare
  5. 1.3. Structurarea si organizarea datelor. Tipuri de date utilizate în limbajele de programare
  6. 1.4. Caracterizarea principalelor limbaje de programare
  7. 1.5. Criterii de selectie a limbajelor de programare.
  8. MODULUL 2. Metode si tehnici de programare
  9. 2.1. Evolutia metodelor de programare;
  10. 2.2. Metode si tehnici de programare (metoda programarii clasice, metoda programarii
  11. modulare, metoda programarii structurate, metoda de programare orientata-obiect,
  12. programarea vizuala)
  13. 2.3. Elaborarea produselor-program
  14. 2.3.1. Modele de elaborare a produselor-program (modelul în cascada, modelul în V, modelul
  15. în spirala, modelul RAD)
  16. 2.3.2. Activitati specifice elaborarii produselor-program
  17. MODULUL 3. Programele de calcul tabelar si utilizarea lor în gestiunea
  18. întreprinderilor
  19. 3.1. Notiuni de baza privind programele de calcul tabelar (foaia de calcul, registrul de lucru,
  20. tipuri de date, formule, functii, comenzi, macrocomenzi)
  21. 3.2. Începuturile programelor de calcul tabelar
  22. 3.3. Principii de realizare a aplicatiilor informatice în programele de calcul tabelar
  23. 3.4. Categorii de functii din programele de calcul tabelar si posibilitati de utilizare în simulari
  24. (sintaxa functiilor, categorii de functii)
  25. 3.5. Facilitati grafice în programele de calcul tabelar (principalele tipuri de grafice, procedura
  26. generala de creare a graficelor, previziuni si simulari pe baza graficelor EXCEL)
  27. 3.6. Baze de date si tabele de simulare
  28. MODULUL 4. Baze de date si sisteme de gestiune a bazelor de date
  29. 4.1 Concepte utilizate în studiul bazelor de date si al sistemelor de gestiune a bazelor de date
  30. 4.2. Modele de structurare a datelor în baze de date
  31. 4.3. Sisteme de gestiune a bazelor de date
  32. 4.3.1. Arhitectura sistemelor de gestiune a bazelor de date
  33. 4.3.2. Obiectivele si functiile unui sistem de gestiune a bazelor de date;
  34. 4.4. Evolutia si clasificarea bazelor de date si a sistemelor de gestiune a bazelor de date
  35. 4.5. Baze de date distribuite si arhitecturi client-server
  36. 4.6. Baze de date orientate obiect
  37. 4.7. Protectia si securitatea bazelor de date
  38. 4.8. Administrarea datelor si a bazelor de date

Extras din referat

MODULUL 1. INTRODUCERE IN STUDIUL LIMBAJELOR DE

PROGRAMARE

1.1 Notiuni generale privind limbajele de programare

1.2 Clasificarea limbajelor de programare

1.3. Structurarea si organizarea datelor. Tipuri de date utilizate în limbajele de programare

1.4. Caracterizarea principalelor limbaje de programare

1.5. Criterii de selectie a limbajelor de programare.

1.1. Notiuni generale privind limbajele de programare

Programarea este procesul de definire a instructiunilor pe care calculatorul le va executa în scopul rezolvarii unei probleme. Aceasta se realizeaza prin organizarea si comunicarea ideilor într-o forma inteligibila pentru calculator, iar rezultatul este programul. Cu alte cuvinte, programarea reprezintÎ totalitatea activitatilor de concepere, dezvoltare si întretinere a programelor.

În sens clasic, un program este un ansamblu de instructiuni si/sau comenzi scrise cu ajutorul unui limbaj de programare, care descriu prelucrarile de date pe care trebuie sa le execute calculatorul în scopul rezolvarii unei probleme. Instructiunile si/sau comenzile reprezinta informatii codificate prin care se transmite calculatorului actiunea ce urmeaza a fi executata. La rândul lor acestea pot fi structurate în doua mari grupe:

- de prelucrare prin care se realizeaza introducerea/extragerea datelor în/din sistem, efectuarea operatiunilor de calcul, efectuarea transferului de date între diferite zone de memorie etc.;

- de organizare (de structurare interna a programului) ce asigura codificarea structurilor de control si de apelare sau de salt la alte programe.

În programarea obiectuala, un program este un ansamblu de entitati informatice, numite obiecte, care interactioneaza si comunica prin mesaje.

Programul scris de om se numeste program-sursa. Pentru a putea fi înteles de calculator, el trebuie adus în format executabil. Obtinerea formatului executabil se realizeaza prin traducere, cu ajutorul unor programe speciale, care pot fi interpretoare sau compilatoare

Industrializarea activitatii de programare a determinat aparitia, în 1968, a conceptului de ingineria programarii (software engineering), un domeniu care se ocupa cu identificarea celor mai adecvate solutii, metode, procedee si instrumente care sa conduca, în conditii optime de productivitate si eficienta, la elaborarea de produse-program performante. În anii 80 s-a facut trecerea la ingineria programarii asistate de calculator (CASE- Computer Aided

Software Engineering) Primele produse CASE tratau faze de elaborare a produselor-program (faza de analiza

- cum este Visual Analyst sau faza de generare a programelor). Dupa 1985 au aparut produse CASE integrate, ca EXCELERATOR sau MANTIS.

Principalele componente ale unui produs CASE sunt: modele pentru structurarea datelor si crearea dictionarului de date; module specifice de proiectare a diagramelor si fluxurilor, interfete cu utilizatorul, interfete de retea.

Produsele CASE sunt de 2 tipuri1:

FRONT-END destinate automatizarii activitatii de analiza si proiectare, conducând la obtinerea de diagrame, biblioteci de date, formulare de ecran etc.

BACK-END destinate generarii automate a programelor într-un limbaj foarte înalt, COBOL, ADA, limbajele din generatia a-4-a.

CASE-ul integrat reprezinta o combinatie a primelor doua care are ca mecanism de integrare, un dictionar de date extins, numit biblioteca centrala cu rolul de pastrare, administrare si utilizare partajata a informatiilor.

Produsele CASE asigura o gama variata de activitati:

- întocmirea si listarea diagramelor folosind Generatoarele de machete si diagrame;

- proiectarea machetelor de ecran si a rapoartelor folosind Generatoarele de formate, de ecran si de rapoarte;

- schimbul de informatii între depozitul central si celelalte instrumente de dezvoltare prin intermediul componentelor de import/export;

- verificarea si analiza specificatiilor aplicatiilor prin Programe de analiza;

- scrierea automata a programelor pe baza specificatiilor prin Generatoare de cod;

- redocumentarea, restructurarea, redezvoltarea sistemelor deja implementate prin Programe de întretinere si dezvoltare.

Pe baza standardelor existente, compania ORACLE si-a definit propria metodologie CASE. Aceasta acopera toate fazele din dezvoltarea programelor (analiza, proiectare, implementare, testare si distributie).

Clasic, un limbaj de programare este definit ca un limbaj artificial creat de om care serveste la exprimarea, sub forma de instructiuni executabile de catre calculator, a algoritmului de rezolvare a unei probleme. Algoritmul indica modul de prelucrare a datelor initiale si modificarea lor pas cu pas pâna la obtinerea rezultatelor finale. Natura datelor, organizarea lor si relatiile dintre ele trebuie precizate prin program. Limbajele de programare

ofera facilitati corespunzatoare de descriere.

Din punct de vedere functional, un limbaj de programare reprezinta o notatie formala pentru descrierea proceselor de calcul, într-un mod apropiat gândirii umane si cu un grad mare de independenta fata de calculator.

Definitia moderna considera limbajul de programare un instrument de dialog omcalculator, care este înteles de ambii participanti la dialog.

Un limbaj de programare se bazeaza pe un set de simboluri elementare (de obicei, toate literele, operanzii aritmetici + - * /, alte caractere speciale), numit alfabetul limbajului.

Aceste simboluri sunt asamblate în cuvinte-cheie sau expresii care formeaza vocabularul limbajului (instructiuni, comenzi, functii, variabile, constante). Ansamblul regulilor prin care se construiesc instructiunile constituie gramatica limbajului. Exprimarea regulilor gramaticale din limbajul de programare se realizeaza cu ajutorul unui metalimbaj (un limbaj ce foloseste semne conventionale pentru descrierea regulilor gramaticii limbajului de

programare). Elementele de metalimbaj apar în documentatiile care însotesc produseleprogram.

Exemple:

- cuvinte rezervate  sunt scrise cu majuscule, sunt specifice unui limbaj si trebuie folosite exact în aceeasi forma. Ex.: comenzi, clauze si functii în FoxPro - LIST, CREATE, FOR, IIF() etc.;

- cuvinte utilizator - sunt scrise cu minuscule si reprezinta constructii utilizator. Ex.: codmat, matricol, fismat etc.;

- < > - încadreaza constructiile utilizator. Ex. <nume_tabela>, <nume_câmp>;

- [ ] - încadreaza constructiile optionale (programatorul decide daca acestea vor fi sau nu folosite) Ex.LIST [FIELDS <lista_câmpuri>] etc.;

- { } sau | - sau exclusiv din elementele prezente se va alege unul singur. Ex. TO PRINT| TO FILE, ON|OFF, {>=|<+} etc.;

- & - constructia precedenta se poate repeta de un numar arbitrar de ori. Ex. <nume_câmp1>&

În practica exista si încercari de standardizare a metalimbajelor, cele mai cunoscute fiind BNF (Backus Naur Form) si extensia acestuia EBNF(Extended BNF).

Mediile de programare permit automatizarea procesului de construire si testare a programelor. În componenta lor intra un editor de texte, un compilator, un editor de legaturi, un depanator.

1.2. Clasificarea limbajelor de programare

J.E. Sammet a realizat într-o lucrare publicata în 19693 o clasificare care include urmatoarele clase de limbaje: procedurale, neprocedurale, orientate pe problema si speciale. Încadrarea unui limbaj de programare anume într-o clasa este uneori dificil de realizat.

Limbajele procedurale (numite si limbaje de nivel înalt) sunt utilizate pentru a descrie un algoritm de rezolvare a unei probleme. Se descriu complet operatiunile care se executa si ordinea de executie a acestora. Ele raspund la întrebarea CUM?. Exemple: COBOL, FORTRAN, BASIC, ALGOL, PASCAL.

Limbajele neprocedurale (numite si limbaje de nivel foarte înalt) ofera solutia de rezolvare a unei probleme, dar fara a da detalii asupra modului concret de rezolvare. Ele raspund la întrebarea CE?. Exemplu: limbajele din SGBD, PROLOG, LISP.

Limbajele speciale descriu functii specifice ale produselor-program. De exemplu, procesorul Word are inclus un limbaj de scriere a macrourilor.

Limbajele orientate pe problema deservesc domenii restrânse de activitate. Astfel de limbaje sunt limbajele de simulare, ca GPSS (General Purpose System Simulation) care este conceput pentru descrierea si rezolvarea problemelor de simulare.

Preview document

Medii de Programare - Pagina 1
Medii de Programare - Pagina 2
Medii de Programare - Pagina 3
Medii de Programare - Pagina 4
Medii de Programare - Pagina 5
Medii de Programare - Pagina 6
Medii de Programare - Pagina 7
Medii de Programare - Pagina 8
Medii de Programare - Pagina 9
Medii de Programare - Pagina 10
Medii de Programare - Pagina 11
Medii de Programare - Pagina 12
Medii de Programare - Pagina 13
Medii de Programare - Pagina 14
Medii de Programare - Pagina 15
Medii de Programare - Pagina 16
Medii de Programare - Pagina 17
Medii de Programare - Pagina 18
Medii de Programare - Pagina 19
Medii de Programare - Pagina 20
Medii de Programare - Pagina 21
Medii de Programare - Pagina 22
Medii de Programare - Pagina 23
Medii de Programare - Pagina 24
Medii de Programare - Pagina 25
Medii de Programare - Pagina 26
Medii de Programare - Pagina 27
Medii de Programare - Pagina 28
Medii de Programare - Pagina 29
Medii de Programare - Pagina 30
Medii de Programare - Pagina 31
Medii de Programare - Pagina 32
Medii de Programare - Pagina 33
Medii de Programare - Pagina 34
Medii de Programare - Pagina 35
Medii de Programare - Pagina 36
Medii de Programare - Pagina 37
Medii de Programare - Pagina 38
Medii de Programare - Pagina 39
Medii de Programare - Pagina 40
Medii de Programare - Pagina 41
Medii de Programare - Pagina 42
Medii de Programare - Pagina 43
Medii de Programare - Pagina 44
Medii de Programare - Pagina 45
Medii de Programare - Pagina 46
Medii de Programare - Pagina 47
Medii de Programare - Pagina 48
Medii de Programare - Pagina 49
Medii de Programare - Pagina 50
Medii de Programare - Pagina 51
Medii de Programare - Pagina 52
Medii de Programare - Pagina 53
Medii de Programare - Pagina 54
Medii de Programare - Pagina 55
Medii de Programare - Pagina 56
Medii de Programare - Pagina 57
Medii de Programare - Pagina 58
Medii de Programare - Pagina 59
Medii de Programare - Pagina 60
Medii de Programare - Pagina 61
Medii de Programare - Pagina 62
Medii de Programare - Pagina 63
Medii de Programare - Pagina 64
Medii de Programare - Pagina 65
Medii de Programare - Pagina 66
Medii de Programare - Pagina 67
Medii de Programare - Pagina 68
Medii de Programare - Pagina 69
Medii de Programare - Pagina 70
Medii de Programare - Pagina 71
Medii de Programare - Pagina 72
Medii de Programare - Pagina 73
Medii de Programare - Pagina 74

Conținut arhivă zip

  • Medii de Programare.doc

Alții au mai descărcat și

Prolog limbaj de programare logică

In domeniul programarii calculatoarelor este cunoscuta urmatoarea clasificare a limbajelor de programare: limbaje algoritmice (PASCAL, FORTRAN,...

Baze de Date

Cap. I ELEMENTE DE TEORIA BAZELOR DE DATE 1.1 Scopul şi obiectivele organizării datelor Organizarea datelor ocupă un loc important în proiectarea...

Medii de Programare

O baza de date trebuie sa satisfaca cinci conditii esentiale13: - O buna reprezentare a realitatii înconjuratoare, adica baza de date trebuie sa...

Limbajul C

În continuare vom defini un calculator, ca fiind un sistem electronic de foarte mare complexitate, capabil de prelucrarea automata a datelor de...

10 Probleme Rezolvate la C++

1. De alcatuit un program ce calculeaza valoarea lui a si b. Rezolvare: #include<math.h> #include<conio.h> #include<stdio.h> main() {...

Hackeri

Hackerii sunt pasionati ai informaticii, care, de obicei au ca scop „spargerea” anumitor coduri, baze de date, pagini web etc. Ei sunt considerati...

Limbaje de Programare

PREZENTAREA GENERALĂ A MEDIULUI DE DEZVOLTARE Borlandc C++, produs al firmei Borland International, este un pachet de programe care oferă o...

Te-ar putea interesa și

Monitorizarea și Controlul Temperaturii într-o Casă Inteligentă Utilizând Mediul de Programare Grafică Labview

CAPITOLUL I CARACTERISTICILE GENERALE ALE UNEI LOCUINŢE INTELIGENTE 1.1. Prezentare generală. O întrebare care ne frământa din ce în ce mai des,...

Comanda MPP implementată pe calculator

INTRODUCERE Apariţia microprocesoarelor, microcontrolerelor şi a calculatoarelor personale a deschis noi posibilităţi controlului şi comenzii in...

Elaborare unui web-site și a unui program de administrare, utilizând PHP, Delphi, Mysql

INTRODUCERE Tehnologiile şi aplicaţiile de pe Internet se extind extraordinar de rapid, capătând o atenţie deosebită, deoarece Internetul...

Proiectarea unui site web de transporturi internaționale

INTRODUCERE Web-ul a fost creat în 1989 Tim Berners-Lee de la Laboratorul de fizică particulelor CERN din Elveţia. Intenţia lui Tim a fost să...

Evidența Elevilor din Ciclul Inferior

Argumentare Într-o unitate şcolară este foarte importantă existenţa unei baze de date, nu numai a profesorilor, ci şi a elevilor. O bază de date...

Proiectarea unei centrale de avertizare fum, senzori la o navă petrolier de 35000 TDW

INTRODUCERE. Este bine cunoscut cã, dintre toate mijloacele de transport, transportul naval deţine ponderea cea mai mare atât datoritã faptului cã...

Elaborarea unui Asistent Electronic Public

INTRODUCERE Organizarea cît mai efecientă a datelor si informaţiei existente a devenit o necesitate stringentă datorită creşterii volumui si...

Politici de protecție a mediului - studiu comparativ România-UE

I. INTRODUCERE Daca anii ’70 au fost anii în care problemele de protecţie a mediului s-au impus atenţiei, sfârşitul anilor ’80 aduce şi primele...

Ai nevoie de altceva?