Extras din referat
Limbajul este forma de comunicare a unor mesaje între emițători și receptori -
constituind esența întregului proces școlar preuniversitar de educare a limbajului, ca proces de
educare a comunicării.
Întreaga perioadă a școlarizării tinerilor - de la grădiniță până la absolvirea liceului -
este marcată, preponderent, de realizarea obiectivelor ce vizează educarea limbajului.
Limbajul rămâne o marcă de reprezentativitate intelectuală pentru oameni, fiind un instrument
de achiziționare - orală sau prin scris - a majorității informațiilor din oricare domeniu de
specialitate, inclusiv din sectoarele profesionalizate în limbaje simbolice (matematica,
informatica etc.)
Dacă urmărim pentru o clipă comunicarea dintre doi oameni constatăm că, prin vorbe,
ei își transmit ceea ce gândesc, ceeea ce simt și ceea ce vor să facă, precum și acțiunile necesare
vieții și muncii în societate.
Limbajul este deci un mijloc de comunicare specific omului și nu apare spontan la
copil, cum nu a apărut nici în cursul istoriei, ci constituie un lung și dificil proces de învățare.
Când comunicăm nu ne mai gândim decât la sensul comunicării, la conținutul ei. Articularea
sunetelor, respectarea formei gramaticale etc. au devenit acte automatizate, adică acte care nu
mai intră în fiecare moment sub controlul direct al conștiinței. La copil însă, până la învățarea și
formarea tuturor mecanismelor necesare limbajului, până la automatizarea acestui act complex,
comunicarea este în permanență supravegheată de conștiință. Copilul face eforturi vizibile ca să
pronunțe corect cuvintele, propozițiile, frazele, nu ca să-și exprime corect gândurile.
Limbajul servește ca mijloc de comunicare a gândirii și se dezvoltă deci în strânsă
legătură cu gândirea. Nu se poate comunica fără gândire și comunicarea nu are sens dacă nu
exprimă o gândire suficient de dezvoltată. Dar comunicarea și gândirea umană, acte atât de
importante și de complexe nu sunt niște fapte misterioase, ci ele sunt rezultatul activității
materiei organizate în cel mai înalt grad.
Limbajul își definește “teritoriul" sub câteva coordonate: în educarea spontană a
vorbitorilor (îmbogățirea vocabularului, comunicarea verbală - orală, în cultivarea riguroasă a
normelor lingvistice, sub forma achizițiilor de competențe normative, precum și în “așezarea"
18
limbajului într-un discurs paracomunicativ, de ascundere, nuanțare, flexibilizare și figurare a
atitudinii în relațiile de tip dialog (scris sau oral).
Dezvoltarea comunicării orale vizează, pe lângă cultivarea unor deprinderi de vorbire
corectă și însușirea unor reguli necesare comunicării în context social, în relații de cooperare,
cultivându-se exprimarea corectă,
În întregul proces de cultivare a vorbirii preșcolarilor, atât prin activități specifice, cât
și prin toate celelalte, se urmărește realizarea obiectivelor prevăzute de programă sub aspect
fonetic, lexical, îmbogățirea vocabularului cu substantive, adjective, pronume, numerale
cardinale, verbe. Atenție deosebită se va acorda expresivității vorbirii, efectuîndu-se exerciții de
dezvoltare a exprimării orale și redarea conținutului poveștilor, al diafilmelor sau redarea unor
fragmente din povești.
De asemenea, în atenția educatoarelor stă și organizarea de activități menite să le
dezvolte copiilor capacitatea de a percepe frumusețea limbii literare, a normelor de
comunicare orală, de adresare politicoasă, exprimare nuanțată prin utilizarea unor expresii
artistice.
Pentru a asigura participarea verbală activă a copiilor, este necesar ca în acțiunea
educativă din grădiniță, preșcolarii să fie stimulați în a deveni subiecți ai actului pedagogic
participând la toate activitățile atât pe plan acțional, cât și mental, în consecință, în toate
activitățile comune și la alegere, nu trebuie neglijată antrenarea copiilor în rezolvarea unor
situații și în verbalizarea acestora, în această direcție un rol esențial îl au exemplul conduitei
verbale a educatoarei și a grupului. Cunoaștem că la această vârstă copiii, neavând o
experiență proprie, imită foarte mult, iar în jocurile lor aplică ceea ce au învățat mai ales sub
aspectul exprimării verbale.
La venirea în grădiniță, copiii au o serie de rețineri și de deficiențe sub raportul
exprimării verbale. Să nu uităm că, în bună parte, dificultățile și greșelile lor de pronunție provin
din dezvoltarea încă insuficientă a analizatorului motor-verbal, inclusiv a aparatului fonator.
Exercițiul verbal, realizat zi de zi, audiția pronunției corecte a adultului contribuie la
dezvoltarea corespunzătoare a comunicării.
De aceea considerăm necesară integrarea copilului în viața de colectiv cu atât mai
timpuriu cu cât copilul este mai timid și are o vorbire mai slab dezvoltată.
Pornind de la ideea că, pe copii nu trebuie numai să-i ascultăm, ci și să-i corectăm și nu
numai la activitățile obligatorii, ci și cu prilejul convorbirilor libere dintre ei ori cu adulții, am
desfășurat, în fiecare dimineață un dialog cu copiii referitor la modul cum și-au petrecut dupăamiaza,
la ce i-a interesat mai mult din tot ce au văzut ori au aflat.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Limbajul si comunicarea verbala si nonverbala la prescolari.pdf