Implicații empirice

Transferul metodelor de studiu din biologie si cibernetica dau o aura stiintifica studiilor privind evolutia organizatiilor.Cu toate acestea unii se intreaba daca aceste metode aduc vreun fel de putere analitica odata ce prezumtiile pe care se bazeaza sunt lasate la o parte. In ce masura putem folosi aceste ecuatii avand in vedere ca ele au fost realizate cu mult timp in urma (Yule, Fisher si Wright au dezvoltat ecuatii matematice cu privire la genetica umana in anii 1900); Cum ne putem baza pe aceste metode stiind ca totusi au atatea imperfectiuni?

Exista patru categorii de metode care ar putea sa ne ajute sa ne sporim cunostintele in evolutia organizatiilor si management strategic.

Prima dintre ele, o reprezinta modelele teoretice imprumutate din matematica aplicata asemeni celor utilizate in biologie. Genetica oamenilor are o abundenta de modele teoretice pentru mutatii, care se impart in doua mari categorii. In prima se considera ca mutatiile sunt prezente in oameni, efectele produse de acestea pot fi constante si pot sau nu sa varieze in timp. In a doua categorie se presupune ca mutatiile apar la intervale aleatorii in timp. Versiuni mai elaborate ale acestor modele au dat nastere unei avalanse de specificatii rafinate din care teoreticienii organizatiilor pot imprumuta si invata.

A doua categorie de metode presupune simularile virtuale.Numarul din ianuarie 2005 al Jurnalului American de Sociologie prezinta nenumarate simulari efectuate pe normele difuze si aparitia structurilor de tip retea. Singura problema a acestor metode pare sa fie legatura dintre simulare si realitate.

A treia si cea mai acceptata dintre categoriile de metode presupune verificarea statistica a ipotezelor. Aceasta metoda este acceptata de marea majoritate si pentru faptul ca ultima generatie de modele statistice si estimari ii ajuta sa faca fata erorilor care ar putea surveni. Testul Hausman faciliteaza alegerea intre cele 2 modele care rezolva problema de corelare intre efectele individuale neobservate si variabilele incluse. In orice caz, aceste modele implica eforturi de arhiva, analiza istorica si urmarirea sociologica a evenimentelor pentru a putea accesa atat capacitatile socio-cognitive ale indivizilor influenti, cat si miscarile politice, ideologice si institutionale care se iau in vedere cand vine vorba de criteriile de selectie.

Ultima categorie a acestor metode o reprezinta studiile calitative. Exista o aparitie constanta de teze si idei practice care influenteaza strategiile si managementulu strategic si care in cele din urma ar putea schimba definitiile pentru resurse, organizatii si piete.

Cele patru metode se pot completa reciproc si pot furniza rezultate in stransa legatura cu modelul OES. In tabelul urmator avem exemple de indicatori care pot fi folositi pentru studii in cazul tuturor celor patru domenii metodologice.

CRITERIU DE SELECTIE EXEMPLE DE VARIABILA DETALII

Eficienta economica Structura industriei

Caracteristici ale sistemului bancar

Suportul inovatiei la nivel national

Calitatea educatiei Fragmentata, concentrata

Profesiona, independent

Politicile si fondurile nationale

Procentul de absolventi

Reproducere sociala Evaluarea externa si structurarea verticala

Premii

Capital social

Structura retelei Stratificarea sociala

Premii, recompense

Forma si stabilitatea retelei

Eficienta guvernarii Natura actionarilor

Tipul de control

Expunerea la capital si la piata muncii Privat, public

Monitorizat

Expunere internationala, afaceri de familie

Coerenta administrativa Nivelul de diversificare

Exploatarea

Tipul si schimbarile structurii

Diversitatea Formele de organizare

Traiectoriile tehnologice

Importanta si fregventa reorganizarilor

Resursele umane

Eficienta tranzactionala Complexitatea tranzactiilor

Specificul care sta la baza bunurilor

Pozitia relativa a partilor

implicate in schimb

Tipuri de schimb Clauzele tehnice si legale

Valorile simbolice si culturale, gradul de incertitudine

Asimetriile in cadrul unui schimb

Fragventa schimbului, tipul de contract

Estimarea resurselor Recunoasterea oportunitatii

Exploatarea anterioara a potentialului serviciilor

Multitudinea de alegeri Abilitatea de anticipare, resursele antreprenoriale

Implicatii practice

Managerii pot folosi modelul OES la analiza si la luarea deciziilor. Esenta strategiei consta in capacitatea managerilor de a intelege influenta criteriilor de selectie predominante intr-un anumit context. In anumite regiuni si industrii, diversificarea reprezinta un mod eficient de a preintampina riscurile diferitelor activitati pentru ca drepturile de proprietate si eficienta tranzactiilor nu garanteaza acest lucru. Ceea ce conteaza intr-un anumit spatiu socio-politic si economic este capacitatea de a influenta natura si ritmul de schimbare a criteriilor de selectie.