Sistemul organizatoric al firmei

SISTEMUL ORGANIZATORIC AL FIRMEI

Sistemul organizatoric al firmei constă în ansamblul elementelor de natură organizatorică ce asigură cadrul, divizarea, combinarea și funcționalitatea proceselor de muncă în vederea realizării obiectivelor previzionate. (Ovidiu Nicolescu, 2003)

În cadrul sistemului organizatoric sunt reunite, de fapt, cele două principale categorii de organizare existente în orice firmă: organizarea formală și organizarea informală care se află în raport de intensă intercondiționare.

I. ORGANIZAREA FORMALĂ A FIRMEI - presupune ansamblul elementelor organizatorice din cadrul firmei, stabilite prin regulamentul de organizare, organigrame, descrieri de funcții și posture și alte documente de această natură. Mai concret, din punct de vedere procesual, organizarea formală vizează funcțiile, activitățile, atribuțiile și sarcinile într-o firmă. Subdiviziunile organizării formale sunt organizarea procesuală și organizarea structurală. (Ovidiu Nicolescu, 2003)

A. Organizarea procesuală-constă în stabilirea principalelor categorii de muncă și a proceselor necesare realizării obiectivelor firmei. Componentele organizării sunt reprezentate de funcțiunile (ansamblul proceselor asemănătoare sau complementare care ajută la realizarea acelorași obiective), activitățile (procese de muncă omogene sau înrudite ce concură la realizarea acelorași obiective), atribuțiile (proces de muncă precis conturat, care se execută periodic și uneori continuu, ce implică cunoștințe specializate) și sarcinile (corespunzătoare de regulă unei singure persoane) dintr-o organizație.

Specialiștii consideră că într-o firmă există, de regulă, 5 funcțiuni: cercetare-dezvoltare, comercială, producție, financiar-contabilă, și de personal, al căror volum variază în funcție de diverși factori, cum ar fi dimensiunea firmei și profilul acesteia.

1) Funcțiunea de cercetare - dezvoltare:

Presupune ansamblul activităților desfășurate în organizație prin care se concepe și se implementează progresul științifico-tehnic. În cadrul funcțiunii de cercetare - dezvoltare întâlnim: previzionarea (elaborarea proiectelor și strategiilor firmei bazându-se pe prognoze și planuri), concepția tehnică (presupune satisfacerea unor necesități ale organizației printr-o metodă originală, având la bază noi cunoștințe, ce nu modifică însă principiile și legile consacrate din domeniile respective) și organizarea (elaborarea, adaptarea și introducerea de noi concepte cu cracter organizatoric)

2) Funcțiunea comercială:

Încorporează ansamblul proceselor de cunoaștere a cererii și ofertei pe piață, îndeplinește funcția de procurare nemijlocită a materiilor prime, materialelor, echipamentelor de producție etc. necesare desfășurării producției firmei și de vânzare a produselor, semifabricatelor, serviciilor precum și asistarea clienților în utilizarea acestora.

În cadrul funcțiunii comerciale, deosebim 3 activități prinipale: aprovizionarea (procurarea materiilor prime, materialelor, combustibilului, echipamentelor de producție și a altor factori materiali de producție necesari realizării obiectivelor societății comerciale), vânzarea (trecerea produselor și serviciilor din sferă producției în sferă circulației, de la producători la comercianți și între aceștia și consumatori), marketingul (asigură studierea pieței interne și externe, cunoașterea necesităților și comportamentului consumatorilor în vederea stabilirii celor mai adecvate modalități de orientare a producției și de creștere a vânzării produselor finite, semifabricatelor și lucrărilor cu caracter industrial furnizate de societatea comercială)

3) Funcțiunea de producție:

Procesele de producție ce se desfășoară în cazul firmelor industriale se pot clasifica în funcție de mai multe criterii. Din punctul de vedere al participării la transformarea obiectelor muncii în produse finite, semifabricate și servicii procesele de producție se clasifica în: procese de bază (conținutul principal al proceselor de producție. ex: prelucrarea barelor de oțel într-o întreprindere constructoare de mașini.) , auxiliare (asigură necesare pentru desfășurarea normală a proceselor de bază. ex: executarea, întreținerea și repararea sculelor) și deservire (asigure celelalte condiții, în special de natură organizatorică, necesare derulării adecvate a proceselor de bază și auxiliare. ex: transportul obiectelor muncii, aprovizionarea cu scule)

4) Funcțiunea financiar-contabilă

Funcțiunea financiar-contabilă - cuprinde ansamblul activităților prin care se asigură resursele financiare necesare atingerii obiectivelor organizației, precum și evidența valorică a mișcării întregului sau patrimoniu. În cadrul funcțiunii financiar-contabile deosebim 3 activități principale: Activitatea financiară (determinarea și obținerea resurselor financiare necesare atingerii obiectivelor întreprinderii), Contabilitatea (înregistrarea și evidențierea valorică a resurselor materiale și financiare ale firmei), Controlul financiar de gestiune (verificarea respectării normelor legale cu privire la existența, integritatea, utilizarea și păstrarea valorilor materiale și bănești cu care firmă este dotată)

5) Funcțiunea de personal sau de resurse umane

Reprezintă ansamblul proceselor din cadrul organizației prin care se asigură resursele umane necesare, precum și utilizarea , dezvoltarea și motivarea acestora. Este o funcție deosebit de importantă, asigurând rulajul de personal și o bună funcționare a firmei.