Analiza pieței iaurtului

Capitolul 1. Iaurtul

1.1 Scurt istoric al iaurtului

Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor,fiind vazut ca unul din alimentele care ajută la prelungirea vieţii. Acesta isi are originea in Asia sau in Europa de Est si a aparut ca raspuns la nevoia de a conserva laptele pe o perioada mai lunga de timp dupa ce acesta era procurat. Cuvântul iaurt, care vine din limba turcă, youghurmak însemnând "a îngroşa", este utilizat în mod curent, atât în America de Nord-yoghurt, cât şi în Europa şi desemnează versiunea modernă a laptelui prins de altadată.

Iaurtul nu e o “revelaţie” a secolului nostru. Cu mii de ani în urmă, el era bine cunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu şi constituia un aliment de bază. Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli intestinale l-au făcut repede cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rămâne secret.

Dar, deşi astăzi, 30% din populaţia globului consumă iaurt în mod regulat şi este un aliment foarte apreciat pentru gustul său, iaurtul avea un statut aparte la începutul secolului nostru - când era consumat doar la indicaţia medicilor! Secolul XX l-a transformat într-un aliment pentru consumul zilnic.

In prezent, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Mulţi îl consumă drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajută la redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completă şi la o valorificare mai bună a alimentelor bogate în fibre.

Iaurtul se prepară din lapte de vacă, de oaie, de capră sau de bivoliţă, pasteurizat sau fiert şi însămânţat cu culturi selecţionate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium bulgaricum şi Streptococcus thermophilus). Laptele de oaie şi laptele de vacă se folosesc în amestec cu maximum 30% lapte de bivoliţă.

Întâi de toate, deşi obţinut prin fermentarea laptelui, iaurtul nu este un lapte fermentat obişnuit. Numai în prezenţa unor fermenţi specifici laptele devine iaurt. Iar toate calităţile lui provin de aici, fără excepţie. Chiar şi aroma specifică iaurtului şi gustul său sunt datorate în mod exclusiv acţiunii acestor fermenţi. De la iaurt însă nu se primeşte numai calciu, chiar dacă acesta este “filonul” principal. Magneziul, fosforul, precum şi foarte multe vitamine, cum ar fi cele din complexul B, sunt prezente într-o proporţie foarte mare în iaurt şi sunt de asemenea rezultate în urma acţiunii fermenţilor. Iată aşadar cum fermenţii vii fac din iaurt o sursă de elemente nutritive şi benefice sănătăţii organismului. În plus, persoanele care manifestă intoleranţă la lactoză pot consuma iaurt fără probleme, fermenţii transformând lactoza în acid lactic, bine tolerat de organism. Descoperim astfel calităţi fiziologice ale iaurtului care îl fac cu atât mai valoros cu cât este şi un aliment gustos şi foarte hrănitor.

Pentru a beneficia de toate calităţile iaurtului, trebuie ca el să aibă înscrisă pe el temperatura scăzută de conservare (2-6 grade C) şi termenul de garanţie de maxim 30 de zile. Este indiciul cel mai sigur că iaurtul respectiv este unul veritabil sau, cum deja se obişnuieşte să se numească, un “iaurt viu”.

În plus, alegând un astfel de iaurt, există garanţia că este produs de o firmă care se preocupă de crearea condiţiilor de depozitare, transport şi expunere la vânzare care să-i păstreze neatinse toate calităţile.

2.1 Gama sortimentala existenta pe piata iaurtului

După natura laptelui folosit la prepararea lui, iaurtul se clasifică în 3 categorii: iaurt din lapte de vacă, din lapte de oaie sau din lapte de bivoliţă. După conţinutul de grăsime, iaurtul din lapte de vacă se clasifică în trei tipuri:

- tip extra – din lapte supus unei concentrări parţiale cu 4% grăsime

- tip gras - cu 3,2% grăsime

- tip slab (din lapte smântânit) - cu 0,1% grăsime

De asemenea pe piaţa românescă se mai găsesc şi alte tipuri de iaurt:

- normal

- cu cereale

- cu fructe: - cu pulpă de fructe

- cu aromă de fructe

- dietetic

- cu vanilie şi cu ciocolată

Capitolul 2. Analiza ofertei

Principalii jucatori pe piata locala a lactatelor sunt Danone, lider de piata pe segmentul iaurturilor, Friesland Foods, Tnuva, Albalact, LaDorna, intrata recent in potofoliul Lactalis, si Covalact. Piata interna a lactatelor este estimata, in 2008, la circa un miliard de euro, in crestere cu 10-15% fata de valoarea inregistrata cu un an in urma. In ce priveste segmentul iaurturilor, un numar de cinci mari producatori, printre care se afla o singura companie locala, Albalact, detineau, in primele cinci luni ale anului, o cota de piata, cumulata, de 88% in valoare si de 82,6% in volum, potrivit datelor MEMRB. Acelaşi studiu arată că piaţa iaurturilor a crescut, în primul semestru al acestui an, cu doar 11% în volum, dar cu aproximativ 22% din punct de vedere valoric, faţă de aceeaşi perioadă din 2007. «Piaţa de iaurturi a crescut din două motive: schimbarea obiceiurilor de consum şi tendinţa românilor de a consuma mult mai multe produse lactate.»

Sagit Tzur Lahav, vicepreşedinte marketing, Tnuva Din punct de vedere a provenienţei iaurtul existent pe piaţă este: produs în România de firme româneşti, produs în România sub licenţă (cazul Danone) şi importate. Mărcile existente pe piaţa românească sunt: Brenac, Covalact, Danone, Fruchtegut, Frutis, Fruttegurt, Jogobela, Liegeois, LaDorna, Mili, Milupa, Multilacta, Napolact, Napoca, Oke, Prim, Prodlacta, VranLact, Yoginos. Principalii producatori Principalii producatori sunt Danone, LaDorna, grupul olandez Friesland si firmele interne Albalact, Brailact si Covalact. Fabrica Danone din Bucuresti are o capacitate de procesare de circa 90.000 tone de lactate proaspete pe an.