Comunicare în Marketing

Comunicarea de marketing a devenit un fenomen extrem de important prin amploarea si implicaţiile sale asupra vieţii organizaţiilor si a societaţii in general. Ca si individul, organizaţiile se afla intr-o permanenta comunicare cu componentele mediului in mijlocul caruia isi desfasoara activitatea. Succesul unei organizaţii, atât din punct de vedere economic si financiar, cât si pe plan social, este condiţionat de modul in care managerii organizaţiei abordeaza problemele legate de iniţierea si derularea procesului de comunicare.

Daca vechiului concept de marketing ii corespunde o comunicare raţionala, axata pe produs si pe caracteristicile fizice ale acestuia, noul concept de marketing determina organizaţiile sa-si modifice discursul, introducând comunicarea bazata pe argumente emoţionale. In acest context, rolul marcii, ca vector comunicaţional, devine esenţial.

Politica de comunicare cuprinde toate masurile interne si externe intreprinderii care actioneaza asupra cunostintelor, conceptiilor si atitudinilor participantilor la piata fata de performantele intreprinderii.

Procesul de comunicare poate fi construit cu ajutorul urmatoarelor elemente:

-emitator (o persoana, un grup sau o organizatie care doreste sa transmita un mesaj altei persoane sau grup de persoane);

-mesajul (ansamblul cuvintelor, imaginilor si simbolurilor transmise de sursa si destinate receptorului);

-codificarea (transformarea mesajului de catre sursa intr-un mod care sa exprime simbolic ideea sau conceptul ce se doreste sa ajunga la cumparator);

-canalul de comunicatie (mijlocul prin care mesajul codificat urmeaza sa ajunga la receptor -ziar, revista, televiziune, radio, panou stradal etc);

-decodificarea (interpretarea de catre receptor a simbolurilor transmise de sursa);

-receptorul (cel caruia ii este adresat mesajul si care poate sa nu coincide cu receptorul vizat de sursa);

-raspunsul (reactiile receptorului dupa expunerea la mesaj, respectiv cosumatorul cumpara produsul, isi schimba atitudinea fata de acesta sau renunta sa mai cumpere);

-feedback-ul (partea din raspuns care se intoarce la emitent);

-zgomotul sau perturbatiile (interferentele ce pot conduce la o percepere incorecta a mesajului).

Pentru finalizarea proceselor de comunicare cu raspunsul asteptat (cumpararea produselor), sunt utilizate asa-numitele modele ale ierarhizarii raspunsului care urmaresc etapele parcurse de consumatori pâna la procurarea produselor. Dintre modelele clasice frecvent utilizate se pot distinge modelul AIDA si modelul DAGMAR.

Modelul AIDA porneste de la ideea ca promovarea trebuie sa atraga atentia, sa creeze interes, sa stimuleze dorinta si sa determine actiunea.

Conform modelului DAGMAR, pentru reusita procesului de comunicare trebuie parcurse mai multe etape2: informarea, constientizarea, placerea, preferinta, convingerea si satisfactia.