Mix de marketing la biscuiți

CARACTERISTICI GENERALE ALE PIEŢEI

A. SCURT ISTORIC BISCUIŢI

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii preistorici fierbeau grâul sau îl coceau şi îi adăugau legume şi ierburi. Se crede însă că biscuiţii datează din anul 2500 î.Hr., fiind făcuţi de gospodinele din Grecia, în timp ce primii biscuiţi industriali au apărut în Anglia, în secolul al XX lea.Potrivit istoricilor culinari, prima dovada înregistrată a biscuiţilor a fost cea a unei mici părţi de aluat de prăjituri, care era coaptă pentru a verifica temperatura cuptorului. În America un biscuit este descris ca fiind o prajitură subţire, dulce şi de dimensiuni reduse.

Termenul „biscuit” are, într-adevar, o etimologie latină, provenind din cuvântul latinesc compus ,,bis coctum'', care reprezintă ceva ,,copt de doua ori” ( cuvantul „bis” însemnând „de doua ori” iar „cotto” copt).

Aproape fiecare ţară are propriul său termen pentru aceasta ,,prajitură''. În Olanda biscuiţii se numesc „rusk”, în Franţa „biscotte” iar în Germania „zwieback”, „keks” sau „kels”. În Anglia şi Australia e folosit termenul „biscuit” iar în Spania „galletas”. În Italia există mai multe denumiri pentru „biscuiţi”, precum „amaretti” şi „biscotti”.

B. PREZENTARE GENERALĂ A PRODUSULUI

Biscuiţii se obţin din faină de grâu, zahăr, miere, grasimi vegetale solidificate, margarină, lapte, unt, ouă, afânatori chimici şi sau biologici, sare, arome, coloranţi, cacao, ciocolată, adaosuri nutritive.

În funcţie de proprietăţile aluatului şi tehnologia aplicată, biscuiţii se clasifică în urmatoarele tipuri:

- Biscuiţi glutenoşi din aluat cu structură compactă, cu plasticitate, modelat prin ştanţare

- Biscuiţi zaharoşi din aluat cu structură nisipoasă , sfărâmicioasă, modelat prin ştanţă rotativă alveolară;

- Biscuiţi crackers din aluat elastic, stratificat, modelat prin ştanţare

- Biscuiţi şpriţaţi din aluat moale cu plasticitate redusă, modelat prin trefilare

- Biscuiţi glazuraţi acoperiţi parţial sau total cu ciocolată, fondant, cremă.

Biscuiţii se ambalează în folii din hârtie pergaminată, în pungi din folii complexe, în cutii de carton dublate în interior cu hârtie pergament.

Păstrarea biscuiţilor se face în spaţii special amenajate la temperatura de maximum 20°C şi o umiditate relativă a aerului de 65-70%. În aceste condiţii, în funcţie de adaosurile folosite şi de ambalaj termenul de valabilitate al biscuiţilor este de 6-12 luni, fiind stabilit de firma producatoare.

C. UTILIZAREA ŞI DESTINAŢIA BISCUIŢILOR

Fiind un produs alimentar , biscuiţii au ca utilizare alimentaţia populaţiei în diferite momente şi etape ale vieţii. Referitor la destinaţie ,biscuiţii sunt fabricaţi în special pentru nevoile consumatorilor .

ANALIZA OFERTEI

Din totalul biscuiţilor dulci, circa 25% se găsesc în magazinele Metro, 22% în reţeaua Carrefour şi 6,67% în cadrul lanţului Profi. În cadrul magazinelor Carrefour există circa 180 deproduse din această categorie. De altfel, cel mai mare succes îl au biscuiţii cu cremă , urmaţi de petit beurre. Lanţul Profi totalizează 60 de produse, din care 56 sunt articole marcă naţională şi 4 sunt articole prim preţ. Reprezentanţii Profi spun că cel mai mare succes îl au biscuiţii Proxi Petit Beurre de 400 de grame. Biscuiţii simpli au ponderea cea mai mare, respectiv circa 30% din întreaga ofertă a marilor magazine. Al doilea loc este ocupat de biscuiţii sandwich, cu peste 25%. Cât priveşte celelalte tipuri de biscuiţi, oferta diferă de la un magazin la altul. Astfel, în lantul Profi pe a treia poziţie se situează biscuiţii umpluţi, a caror cotă atinge aproape 24 de procente, urmaţi de cei pentru mic dejun – cereale integrale – 8,12% şi de cei glazuraţi – 2,78%. Structura ofertei Carrefour diferă, biscuiţii cookies având o pondere de 16%, cei petit beurre şi cei glazuraţi 15%, iar cei umpluţi 11%.