România și Germania în Contextul Globalizării și Durabilității Economiei Actuale

I proposed in this paper to adress these two concepts by making a benchmarking analysis between Romania and Germany. I have chosen these two countries due to the fact that both renounced the communist, dictatorship regime and moved to a democratic system after 1989; in terms of economical development and improving foreign relations, both countries benefited from the same amount of time.

In this paper I have tried to approach the concept of sustainable development both economically and socially. It is known the fact that both countries joined European Union, therefore the laws should be the same for every member. Regarding unemployment, it puts a great influence over countries mentioned above, while the GDP (Gross Domestic Product = PIB) modifies according to this indicator..

Capitolul I. Implementarea conceptelor de globalizare şi dezvoltare durabilă.

În ceea ce priveşte primul termen, cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED1) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".

Conceptul de dezvoltare durabilă, desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.

Cu alte cuvinte, cele două concepte se axează în principiu pe elementele capitalului natural, iar această componentă ”economică” constituie punctul de legătură între cele două concepte. Probabil vă întrebaţi de ce am ales ca stiu de caz, aceast benchmarking între România şi Germania, sau mai bine spus între Republica Federală Germană şi Republica Socialistă România. În ceea ce priveşte ultima afirmaţie, cred că ar trebui să fiu puţin mai explicit, deoarece vreau să punctez încă de la începutul lucrării ceea ce doresc a scoate în evidenţă.

Pentru a putea puncta cele două laturi ale dezvoltării durabile: economică şi socială, trebuie să ne raportăm întâi în trecut; în cazul Germaniei, acest concept se observă a fi “implementat” imediat după

semnarea pactului Ribbentrop-Molotov2, semnat la Moscova în 23 august 1939, iar în cazul României acest concept începe să prindă contur odată cu ieşirea din neutralitate în anul 1940 şi aderarea la puterile Axei (Antanta). În urma războiului, România s-a ales cu o datorie de 300 de mil. $ faţă de Uniunea Sovietică (datorii de război), în timp ce Germania a fost obligată să plătească despăgubiri uriaşe ţărilor atacate şi celor participante la război; nu se cunoaşte adevărata sumă plătită de Germania (se vorbeşte doar de împrumutul Dawes- 800 de mil. mărci aur şi de împrumutul Young- 300 de mil. mărci aur); se preconizeză că la începutul anului 2011, aceste împrumuturi contractate de Germania pentru a achita aceste despăgubiri de război vor fi în sfârşit achitate.

Pentru a încheia acestă incursiune în trecut, aş mai dori să afirm următorul aspect în ceea ce priveşte Germania; după cum probabil ştiţi este vorba de Holocaust, Genocid uman pus la cale de Adolf Hitler, conducătorul trupelor naziste, program ce s-a desfăşurat şi în lagărele din România şi în care au pierit peste 6 mil. de evrei. Am abordat aşadar din punct de vedere social aceast concept de dezvoltare durabilă, care în prezent naşte o responsabilitate socială mare din partea Germaniei.

Vorbim aşadar despre o ţară a cărei populaţie depăşeşte 81.7 mil. locuitori în 20093 (de altfel este ţara cu cea mai mare populaţie din statele membre UE), în timp ce populaţia României depăşeşte puţin peste 21.5 mil. locuitori, conform Institutului Naţional De Statistiscă (următorul recensământ fiind planificat în 2011).

Am ales Germania şi datorită faptului că această ţară este membru fondator al Uniunii Europene (1951), în timp ce România a aderat la această organizaţie la 1 ianuarie 2007. Concluzionând, cele două state au schimbat regimul politic după 1990, iar în prezent, implementează normele şi directivele Uniunii Europene. Uniunea Europeană. are o Strategie de Dezvoltare Durabilă, care işi propune obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu:

- Schimbarea climatică si energia curată;

- Transportul durabil;

- Consumul şi producţia durabile;

- Conservarea şi managementul resurselor naturale;

- Sănătatea publică;

- Incluziunea socială, demografia şi migraţia;

- Sărăcia provocările şi dezvoltările durabile la nivel global.