Sociologia Imaginarului - Ideologii

1. SOCIOLOGIA

1.1. DEFINITIE

Sociologia studiază într-o manieră sistematică comportamentul social al grupurilor umane, impactul relaţiilor sociale asupra indivizilor, formarea şi schimbarea structurilor sociale.

1.2. OBIECT

Ca orice ştiinţă, sociologia are un obiect de studiu, un corpus teoretic şi unul metodologic. Obiectul de studiu constă în complexul de atitudini şi de comportamente existente în grupuri, instituţii etc.

1.3. TEORIE

Teoria se referă la enunţurile sintetice cu valoare explicativă şi predictivă care fac posibilă înţelegerea complexităţii sociale. Pin explicare înţelegem realitatea, iar pe această bază putem face afirmaţii cu privire la viitor (aspectul predictiv al teoriei). Metodologia sociologiei este ansamblul de instrumente care permite culegerea datelor într-o manieră sistematică, obiectivă şi verificabilă.

Complexitatea deosebită a realităţii sociale face posibilă studierea acesteia din mai multe puncte de vedere, fiecare cu egală îndreptăţire. În sociologie există astfel, mai multe modele de gândire, mai multe paradigme. De aceea,sociologia este considerată o ştiinţă multiparadigmatică.

O problemă de interes central pentru sociologie este raportul dintre individ şi societate. Şcoala sociologică de la Bucureşti, prin fondatorul său, Dimitrie Gusti, consideră că individul nu poate fi gândit în afara societăţii.

Cu ajutorul noţiunii de socialitate putem înţelege că omul este în sine o fiinţă socială.

Cunoaşterea sociologică, în concepţia lui Max Weber, presupune capacitatea de înţelegere raţională a sensurilor acţiunii sociale şi pe cea de empatie – de identificare emoţională cu fenomenul de investigat. Acest tip de cunoaştere se numeşte cunoaştere interpretativă sau comprehensivă.

De asemenea, cunoaşterea sociologică presupune capacitatea cercetătorului de a înţelege fenomenul social în context, ceea ce Wright Mills numeşte imaginaţie sociologică. Imaginaţia sociologică desemnează totodată procesul de identificare şi exprimare a problemelor din societate în raport cu interesul public, sociologul asumându-şi astfel o misiune socială, în afară de aceea a cunoaşterii în sine.

Prin cunoaşterea interpretativă şi prin imaginaţia sociologică observăm că sociologia este o ştiinţă militantă, condiţia cunoaşterii fiind asumarea problemelor, înţelegerea lor din interior.

2. IMAGINATIA SOCIOLOGICA

Abordarea sociologica nu ramane la nivelul unui proces de rutina, de dobandirea de informatii din domeniul socialului. Perspectiva sociologicaeste o modalitate de a privi, de a studia si explica viata sociala Prin definitie „perspectiva sociologica este o analiza a societatii dintr-un anumit punct de vedere”. [Maria-Ana Georgescu-„Sociologie”,Ed. Casa Cartii de Ştiinţa, Cluj-Napoca, 2005, p.11].

Sociologul devine o persoana capabila sa se desprinda de circumstantele personale imediate si sa posede ceea ce C. Wright Mills denumea ”imaginatia sociologica”.

In primul rand, asa ceva presupune sa fim in stare sa ne privim pe noi insine departe de familiara rutina a vietii cotidiene, dintr-o alta perspectiva, sa fim in stare sa depasim aspectele particulare spre a desprinde regularitatile pa care acestea le inglobeaza. DEtasarea de fenomenele studiate permite generalizari teoretice realizate cu buna-credinta si inlaturarea oricaror prejudecati.

Ajungem astfel la abordarea obiectivitaii in sociologie.

Desigur, fiecare individ si-a dezvoltat o experienta de viata pornind de la cunoasterea la nivelul simtului comun.

Rezultatele sociologiei in domeniul vietii sociale pe de-o parte continua, pe de alta contrazic cunoasterea comuna, nesistematica.