Unele particularității ale aplicării modelelor matematice în cercetările sociologice

Unele particularităţii ale aplicarii modelelor matematice în cercetările sociologice

Trăsătura de bază a proceselor sociale este faptul că în cazul acestora obiectul cunoaşterii este subiectul, purtătorul conştiinţei. Potrivit caracterului istoric al fenomenelor sociale, rezultă că procesele soiale dintr-o anumită perioada de timp pot să nu fie valabile intr-o altă perioadă.

O altă trăsătură importantă a proceselor sociale este caracterul lor stohastic, ce rezultă din faptul că în acest domeniu avem de-a face cu acţiuni ale mulţimilor de oameni, existenţa unui număr mare de indicatori calitativi ce se pretează mai greu la o descriere cantitativă; fenomenele sociale având un caracter variabil

Procese sociale se caracterizează, printr-o complexitate şi multitudine de factori; desfăşurându-se sub influenţa unui mare număr de condiţii obiective şi subiective contradictorii, de unde provin si dificultăţile în modelarea lor.

Schema logică a fenomenului social, privind procesul de fluctuaţie a cadrelor de muncitori:

Notăm cu x condiţiile şi factorii exteriori ce determină fluctuaţia(ex. Condiţiile de muncă), cu u indicatorii ce-i caraterizează pe muncitori(vârsta, pregătirea, etc.).

Aceşti factori se reflectă în conştiinţa muncitorilor ce duce la o apreciere sau alta asupra propriei lor situaţii. Notăm cu φ(y) totalitatea acestor aprecieri.

Aprecierile duc la diferite comportamente(ex. Părărsesc inteprinderea) şi notăm cu z aceste comportamente.

x

φ(y) z

u

De obicei, pentru cunoaşterea acestui procs se procedează la chestionarea muncitorilor cu privire la aprecieri, şi vom nota cu v raspunsurile date de aceştia.

În cercetările sociologice privind fluctuaţia de cadre nu se foloseste schema de mai sus, ci schema: , unde parametrii sunt notaţii cu accent pentru ca suntluaţi în considerare incomplet deoarece elevariază de la individ la individ.

În cercetarea sociologică a unui anumit proces, este necesar să se întocmească o schemă logică absolut necesară atunci cand folosim mai ales modele matematice sau statistice, schemă în care să se separe condiţiile externe de condiţiile interne care acţionează, să fie determinată întreaga serie de cauze ce acţionează şi fie completată cu informaţii cu ajutorul cărora să se studieze condiţiile, factorii, aprecierile şi rezultatele.

Asfel putem deosebi următoarele tipuri de modele statistice:

a) modele de distibuţie, folosite pentru o caracterizare mai generală a diverşilor indicatori şi constituie un ajutor de bază în cunoaşterea acestor fenomene.

b) modele corelaţionale sau factoriale, ce pun în evidenţă legătrile dintre indcatorii de intrare şi cei de ieşirea ai fenomenului social studiat. Modelul foloseşte studiul schemei ’’cutia neagră’’ prin metoda convorbirilor şi a anchetelor referitoare la aprecierile pe care le fac oamenii.

c) modele statistice de formare a diverselor fenomenelor sociale(formarea veniturilor familiilor de muncitori sau salariaţi, nr. de membrii, alte venituri precum şi venituri pe cap de membru).

d) modele statistice se simulare, caz particular al modelelor statistice(de trecere a familiilor la o stare nouă ca: naşterea unui copil, divorţ, creşterea veniturilor, etc.)

Abordarea optimală şi modele optimale în cercetarea proceselor sociale

Abordarea optimală a unui proces social se caracterizează procesul printr-o serie de particularităţi:

În cercetarea sociologică, variabilele ce caracterizează procesul se împart în două grupe: variabile controlabile şi variabile necontrolabile şi ele sunt limitate în funcţie de interesele diferitelor categorii (ex. migrarea populaţiei dintr-un ţinut în altul). Din cauza complexitaţii proceselor sociale abordarea optimă a studiului lor se desfăşoară în etape.

Schema specifică unei astfel de abordare

I- depistarea variabilelor controlabile şi necontrolabile din procesul social

II- rezolvarea optimă a problemei de determinare a variabilelor controlabile

III- determinarea sistemului optim de măsuri de realizare al planului optim

IV- prezentarea dependenţelor stabile dintre învăţişarea măsurilor şi valoarea variabilelor controlabile ale procesului

Alcătuirea planului optim în vederea reglării proceselor sociale nu este un act instantaneu; ci un proces în care dupa întocmirea primei variante a planului, trebuie sa urmeze o analiză socială diversificată a acestuia care să scoată în evidemţă condiţiile şi factorii suplimentari, se precizează schema procesului şi informaţiile referitoare la acestea. Apoi se elaborează planul revizuit.

În proesele sociale, abordarea optimă de cercetare depaseste modele matematice ce pot fi aplicate; spre exemplu modele de programare liniară pot servi limitat cum ar fi cercetările sociologice cu privire la forţa de muncă. Modelul de determinare al fluxului migrator optim poate fi realizat simplu, astfel :

şi min.

cu:

-estemărimea fluxului migrator controlabil din regiunea i, ce are surplus de forţă de muncă catre regiunea j, ce are deficit de forţă de muncă;

- necesarul de forţă de muncă suplimentar controlabil;

- sunt resursele de forţă de muncă pentru migraţia din regiunea i;

- reprezintă cheltuielile necesare de atragere a forţei de muncă din regiunea i în regiunea j.