Bolile profesionale - măsuri de protecție

Bolile profesionale sunt afecţiunile determinate de factori nocivi fizici, chimici, biologici, existenţi în procesele de muncă, şi de suprasolicitarea diferitelor organe, aparate şi sisteme ale organismului în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Sunt boli profesionale şi afecţiunile suferite de elevi, studenţi, şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale.

Bolile profesionale a căror declarare, cercetare şi evidenţă sunt obligatorii sunt cuprinse în tabelul 13 (Art.555), din Normele Generale de Protecţia muncii/1996 care cuprind 24 de entităţi morbide şi cauzele care le provoacă din mediul de muncă.

Pe lângă bolile profesionale există şi boli legate de profesiune, care au drept cauză atât condiţiile de muncă cât şi din afara condiţiilor de muncă (ca de exemplu durerile la nicvelul coloanei vertebrale pot fi provocate de efortul fizic de la locul de muncă, dar şi de cel dde acasă, din afara orelor de muncă.

Tabelul bolilor legate de profesiune, boli cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională, este cuprins în normele amintite: Tabelul 14. Cunoaşterea exactă a bolilor profesionale, ca şi a bolilor legate de profesiune, constituie informaţia de bază în evaluarea stării de sănătate a angajaţilor în raport cu factorii de risc, precum şi în vederea stabilirii unor măsuri eficiente de prevenire.

Activităţi de prevenţie a bolilor profesionale:

Aceste activităţi sunt reprezentate de măsurile generale de protecţie a muncii, de control a factorilor de risc. Principalele direcţii de acţiune sunt:

- identificarea şi monitorizarea nivelului noxelor profesionale

- înlocuirea substanţelor toxice cu altele mai puţin toxice

- delimitarea şi izolarea surselor de noxe profesionale

- alte măsuri tehnice

- purtarea echipamentului individual de protecţie

- alte măsuri organizatorice de natură a reduce expunerea la noxe

Comitetul de sănătate şi securitate în muncă, din care face parte conform legislaţiei şi medicul de medicina muncii, alături de angajaţi cu diferite responsabilităţi de la diferite nivele ierarhice din organizaţie are în sarcină urmărirea şi impunerea luării măsurilor de protecţie a muncii, adică de prevenţie primară a bolilor profesionale.

Activităţi de prevenţie secundară a bolilor profesionale :

Aceste activităţi au ca scop diagnosticarea precoce a îmbolnăvirilor profesionale, chiar înainte ca muncitorul să prezinte simptome.

Supravegherea medicală a angajaţilor cade în seama medicului de medicina muncii şi se realizează acest deziderat prin examinările medicale la angajare, controlul medical periodic şi de adaptare în muncă, prin examenele clinice generale şi de specialitate, examinările paraclinice şi de laborator (determinarea indicatorilor de expunere şi de efect biologic).

În urma supravegherii medicale, medicul de medicina muncii face recomandările necesare pentru prevenirea dezvoltării în continuare a afecţiunii profesionale, care includ măsuri medicale sau tehnico-organizatorice care vizează angajatul în cauză, elaborarea de rapoarte şi recomandări către angajator în vederea îmbunătăţirii măsurilor de prevenţie primară şi control al factorilor de risc profesional, semnalarea cazului de boală profesională către autorităţi.

Activităţi de prevenţie terţiară a bolilor profesionale :

Aceste activităţi presupun managementul clinic al angajaţilor bolnavi în vederea maximizării capacităţii lor de muncă şi recuperării lor, îmbunătăţirea prognosticului pe termen lung. În cadrul acestor activităţi sunt incluse acordarea primului ajutor, tratarea bolilor profesionale, alte măsuri de reabilitare.

Ce este controlul medical periodic?

- Consultaţia medicală complexă pe care fiecare angajat trebuie să o facă anual (sau mai frecvent, dacă riscurile de îmbolnăvire la locul de muncă sunt mai mari) atunci când este sănătos.

- Este efectuată în mod obligatoriu de către medicul de medicina muncii.

- Este prevăzută ca obligatorie de legislaţia României

- Controlul nu se face la întâmplare, ci este complex, corelat cu condiţiile de muncă, este specific acestora, fiind alcătuit dintr-un pachet de servicii medicale care diferă de la un loc de muncă la altul în funcţie de riscurile de îmbolnăvire: praf, substanţe toxice, zgomot, căldură, radiaţii periculoase, stres, efort fizic, etc.

Controlul medical periodic este realizat de catre medicul specialist de medicina muncii care o pregătire postuniversitară de 5 ani de rezidenţiat în acest domeniu si care stie:

- dacă mediul de muncă poate să-ţi influenţeze negativ sănătatea;

- dacă starea ta de sănătate îţi permite să lucrezi mulţi ani fără să te îmbolnăveşti.

- dacă poţi sa te îmbolnăveşti de o boală profesională datorită muncii şi a condiţiilor în care lucrezi?