Creativitatea copilului preșcolar

Creativitatea, in sensul sau cel mai propriu reprezinta acea capacitate complexa a omului, aceea structura caracteristica a psihicului care face posibila opera creatoar

Exista - dupa A.L.Taylor - cinci niveluri ale creativitatii , dintre care, la varsta prescolara singurul nivel ce poate fi atins este acela al creativitatii expresive.Acest tip de creativitate se caracterizeaza printr-o exprimare libera si spontana a persoanei, fara ca aceasta sa fie preocupata ca produsul activitatit sale sa aiba un anume grad de utilitate sau valoare.

Ex: desenul,lucrarile de colaj, activitatile de modelare, versurile spontane ale copiilor.

La aceasta varsta, creatia, chiar daca nu are valoare pentru "omenire", este extrem de importanta pentru "devenirea umana". Omul adult nu poate ajunge la forme superioare de expresie a creativitatiii, daca pe treptele timpurii ale evolutiei sale nu s-a dezvoltat potentialul creativ, nu a fost incurajat sa aiba manifestari independente si originals in raspunsuri si soluti la problemele ivite in copilarie si tinerete.

Pentru a pune in valoare potentialul creativ al copiilor, educatoarea trebuie sa foloseasca acele metode active, asociative, care pun accentul pe libertatea asociatiilor, in care copiii devin participanti la gasirea raspunsurilor, pot avea initiativa, pot pune intrebari, pot discuta si pot propune solutii. Acest lucru se poate realiza aproape in fiecare tip de activitate, cu conditia ca educatoarea sa nu obstructioneze, sa nu puna bariere intre ea si copil ("stai pe scaun"; "raspunzi cand te intreb"; "ridica mana cand vrei ceva" etc ), sau sa elimine raspunsul- uneori fantezist- al copilului, numai pentru ca ea are in minte un anumit raspuns si insista pana il obtine, celelalte fiind catalogate drept raspunsuri gresite.

Este bine de stiut ca la aceasta virsta copilul isi face mai intai "ucenicia" deprinderii lucrului cu instrumentele si abia dupa aceea se afirma pe sine prin rezultatul muncii sale. El este capabil sa produca ceva nou, original doar in raport cu sine insusi, iar creatia sa este marcata de o mare discrepanta intre dorinte si posibilitati. Aici pot da un exempla cunoscut de fiecare educatoare: desenul unui copil care nu are deprinderi de lucru formate nu este nici macar inteligibil, dar ce lume izvoraste din acele cateva mazgalituri!

Ca factor intelectiv al creativitatii., imaginatia cunoaste la varsta prescolaritatii o adevararata "explozie", ea fiind acum la apogeu si pentru ca gandirea se afla inca la un nivel de dezvoltare ce mai are de strabatut stadii importante. Imaginatia completeaza astfel, intr-un anume fel, slabiciunile gandirii si chiar daca ea se afla apogeul manifestarii sale nu se afla si la apogeul calitatii sale.

Referindu-ma strict la activitatea din gradinita pot spun ca, dintre toate treptele de invatamant, invatamantul preprimar are cea man activa forma de manifestare a creativitatii, si anume jocul. Prin joc copilul invata, dobandeste experienta, combina si recombina propriile reprezentari de care dispune la un moment dat, experimenteaza lucruri noi.. fabuleaza. isi formeaza deprinderi de lucru,coloreaza,picteaza, imprumuta prin imitatie etc, intr-un cuvant creeaza fara a mai imita in totalitate, iar, uneori, chiar foarte putin.

Prin joc copiii pot ajunge la descoperiri de adevaruri, isi pot antrena capacitatile lor de a actiona creativ pentru ca strategiile jocului sunt, in fond, strategii euristice, in care se manifesta istetimea, spontaneitatea, inventivitatea, initiativa, indrazneala etc. Chiar si in jocul didactic, care are reguli stricte de desfasurare, se poate rezolva o sarcina didactica intr-un chip nou, deosebit, atractiv.

Jocurile de creatie

In jocurile de creatie copiii sunt,pe rind : mame, tati, doctori, soferi, mecanici, cosmonauti, brutari, farmacisti, constructori, politisti, vanzatori, zidari, sefi, executanti etc si, daca la inceput se joaca dupa regulile date de educatoare, cu timpul imbogatesc jocul, regulile, numarul participanolor se mareste sau se micsoreaza in functie de necesitati, creeaza personaje noi, inedite, ori functii noi ale unui obiect.In jocurile de constructie se pot vedea cele mai fanteziste lucrari ale unui obiect.In jocurile de constructie se pot vedea cele mai fanteziste lucrari : nave spatiale, roboti, sateliti, case cu forme ciudate, oameni care pot face actiuni imposibile in lumea reala (zboara, se topesc, se volatilizeaza si dispar, folosesc anumite substante sau energii pentru a-i "invia" pe cei "morti" in diferite batalii etc

Jocul didactic

Jocul didactic, pentru a ramane joc, adica pentru a fi antrenant si vioi trebuie sa includa elementele de joc. Acestea pot aparea si din imbinarea activitatii cu unele situatii imaginare, prin determinarea copiilor de a crea, lasandu-le libera imaginatia, incurajandu-le spontaneitatea si dezvoltandu-le spiritul de observatie (factorul intelectual al creativitatiii, alaturi de imaginatie, memorie si gandire).

Prin varietatea lor, prin creearea unor situatii problema, jocurile didactice dezvolta la prescolari spiritul de observatie, de analiza, inlatura monotonia, rutina, stereotipia, conformismul, ii antreneaza pe copii sa ia atitudini, sa-si corecteze colegii, ne ofera prilejul de a afla mai usor cum gindesc, pentru ca in joc copiii acooneaza mai degajat decat in alte forme de activitate.

Un dicton celebru spune : "omul este singura fiinta care se joaca toata viata pentru ca jocul este implicat in contextul vietii la toate varstele. Poetul Lucian Blaga isi imagina cele trei generatii ca trei trepte: a jocului, a iubirii si a intelepciunii filosofand ca jocul este intelepciunea si iubirea copilului cum iubirea este jocul si intelepciunea tanarului si cum intelepciunea este iubirea si jocul batranului.

Exemple de jocuri didactice pentru cultivarea creativitatii euristice

1. Structuri de activitati ludice pentru dezvoltarea inteligentei si a gandirii logice