Predarea - Învățarea în Condiții de Maximă Eficiență

Predarea - învatarea în conditii de maxima eficienta

Metodele de predare nu devin eficiente prin ele insele, ci sunt puse in valoare de inteligenta si priceperea profesorului/invatatorului. In

timp ce metodele constituie tehnici transmisibile, aptitudinile personale raman atributele fiecaruia.

Modul de proiectare si realizare a procesului didactic devine o arta intrucat depinde de insusirile personale. Impinsa insa la extrem, o asemenea pozitie sustine modalitatea artizanala a procesului pedagogic care nu este suficienta. Devine necesara o tehnicitate care sa imbogateasca posibilitatile si sa corecteze limitele multora.

Informatia stiintifica si tehnica se acumuleaza in ritmuri exponentiale in timp ce capacitatea de asimilare si stocare in memorie la nivelul individului sunt limitate. Un astfel de decalaj mareste complexitatea problemelor didactico-educative si impune accentuarea caracteruolui formativ al predarii si invatarii.

Paleta mijloacelor de invatamant s-a largit foarte mult, aparatura audio vizuala, materialele programate, fise de lucru diferentiate, acest lucru presupunand o anumita tehnicitate in formatia profesorului si invatatorului.

Folosirea metodelor active, nu atat in manipularea obiectelor, cat in planul gandirii, al abstractiunii celei mai avansate si al manipularii verbale. Aplicarea lor in practica a facut progrese destul de mari, intrucat metodele active sunt mult mai greu de folosit decat metodele receptive curente. Pe de o parte ele reclama din partea profesorului o munca mai diferentiata si mai atenta. O pedagogie activa presupune o pregatire mai serioasa si fara cunoasterea suficienta a psihologiei copilului, sau a tendintelor contemporane ale unor stiinte, profesorul intelege in mod nesatisfacator demersurile spontane ale elevilor si nu izbuteste deci sa traga foloase din ceea ce considera el a fi fara semnificatie si ca o simpla pierdere de timp.

Metodele cele mai bune sunt si cele mai dificile.

Pentru un cadru didactic cu simtul raspunderii, nu este usor sa proiecteze zilnic “scenariul” fiecarei activitati (lectii), operatie care comporta o dificultate psihopedagogica mai mare pentru varstele mai mici.Fiecare tema din programa se preteaza la moduri diferite de proiectare.

In ce priveste gradul de abstractizare, majoritatea temelor pot fi traduse. Problema este de a alege modalitatea accesibila, potrivit formelor logice specifice nivelului de varsta al elevului. Invatarea prematura este sterila si daunatoare sub aspectul cerintelor igienei mintale a copilului;”pentru fiecare perioada de varsta-arata Chircev- exista cerinte, activitati si achizitii dintre care unele sunt accesibile, efectele invatarii sunt rapide, economice si productive. Dimpotriva in cazul cerintelor inaccesibile,efectele invatarii sunt neeconomice si infructuoase”. Accesibilitatea unor cunostinte trebuie judecata in functie de investitia de effort/timp a elevului si rezultatul efectiv obtinut,intre acestea doua trebuind sa fie un raport de proportionalitate.

Daca vom tine cont de toate aceste conditii pentru a fi un bun dascal, atunci si procesul predare-invatare organizat in demersul educational asupra elevilor va fi de maxima eficientaCunoscutul psiholog Edouard Claparede, declara cu toata convingerea si cu autoritatea sa prestigioasa, ca scoala trebuie sa aiba ca functiune generala prelungirea copilariei sau cel putin sa-i apere si sa-i ocroteasca propriile-i caractere, iar nu s-o micsoreze fara nici un motiv, încatusând copilul prea de timpuriu într-un tipar asemanator adultului, al unui adult schematic si ireal. ( Ed. Claparede 1964 ) Au fost efectuate experimente în care s-a constatat ca eficienta învatarii implicite este cu atat mai mare cu cât situatiile de învatare au fost create în activitatile de joc, activitati prin care se cerea transmiterea unui mesaj (de a îndeplini un comision), iar cele mai slabe rezultate au fost înregistrate atunci cand învatarea avea un caracter obligatoriu. Avantajele învatarii indirecte (implicite), s-au confirmat si în alte situatii motivationale, cum ar fi de exemplu situatia de competitie, sau cea de succes, în care prin aplicarea unor procedee speciale se realizeaza anumite performante deosebite.