Mass-media și Terorismul

Introducere

Orice concept care, pus in aplicare, afecteaza integritatea fiintei umane cu consecinte in plan emotional, cognitiv, social si fizic, naste controverse, implica definiti subiective si dezbateri interminabile, dar un fapt ramane cert: fenomenul.

Intre terorism si mass media este o stransa legatura, ca rezultat al evolutiei societatii umane, indeosebi in ultimul secol, in ceea ce priveste progresul mijloacelor de comunicare de masa. Odata cu patrunderea in existenta de zi cu zi a radioului, televiziunii si, mai nou, a internetului, realitatea a depasit conditia de “naratiune”, asa cum se intampla cu presa scrisa. Realitatea sta, de la a doua jumatate a secolului XX, sub semnul “transmisiei in direct” a televiziunii si a comunicatiilor prin satelit, care anuleaza distantele..

Reactia societatii civile in timpul unui atac terorist si modul de colectare si gestionare a informaţiilor in timpul unui atac terorist a devenit o cerinta din ce in ce mai actuala pentru autoritati dar si pentru organizatii nonguvernamentale. Studiile (Badulescu, 2008; 2009; Delcea, 2006; Delcea & Badulescu, 2008, 2009) au scos in evidenta ca relatia de simbioza dintre teroristi si mass media genereaza cele mai importante tehnici de manipulare a opiniei publice, de schimbare de atitudine si evocare a emotiilor negative in randul societatii civile. De fapt, s-a aratat cat de usor se pot folosi teroristii de mass media pentru a-l determina pe consumatorul de media care face parte din societatea civila sa se intrebe daca nu cumva el este urmatoarea victima.

Alte studii (Fischer, 2008; Bohler, 2009) au evidentiat mobilizarea coping la consumatorul de media in urma mediatizarii amenintarilor teroriste, adica felul in care prezenta unei amenintari teroriste ii determina pe consumatorii de media sa aiba o atitudine mai intransigenta fata de orice forma de tulburare a linistii lor. Ei sunt pregatiti sa gestioneze stimulul fobic, sa nu se simta amenintati, ci mai degraba sa faca fata cu succes pericolului. Insă exista si unele studii (Goldstein et all, 2007) care par sa contrazica studiile anterioare, care afirma, dupa rezultatele cercetarilor, ca amenintarile teroriste mediatizate paralizeaza orice mecanism coping si decizional la consumatorul de media.

Definitia terorismului

In ciuda raspandirii actelor teroriste in intreaga lume, terorismul nu are o definitie precisa si nici una larg acceptata.

Intelegerea terorismuli este dificila datorita faptului ca prezinta conotatii diferite pentru oameni. Dificultatea definirii terorismului este o problema de perceptie culturala, politica si sociala a actului de violenta si a scopului politic urmarit prin teroare.

Deşi ţintele pot fi diferite:

• cucerirea opiniei publice prin manipulare mediatica (pozitia mediei, care se bazeaza, in marea majoritate a cazurilor, pe o comunitate de interese, terorismul crescand rating-ul, manipulata şi manipulatoare, devine centrala in triunghiul conflictual teroristi-populatie-conducere);

• actiuni de „pedepsire” si razbunare pentru nedreptati reale sau imaginare;

• atingerea unor obiective politice: schimbarea conducerii, schimbarea sistemului de guvernare, impunerea unor alte linii de conduita, religioasa, politica, morala, economica, cuceriri teritoriale, etc.

Metoda va fi - prin definitie - violenta si spectaculara aplicata asupra unei populatii civile, neangajate direct in conflict, dar cu potantial de a influenta conducera-tinta.

Intr-un studiu asupra terorismului, Alex Schmid, analizaconţinutul a 109 definitii ale terorismului gasind urmatoarea frecventa a conceptelor folosite:

• Violenta si forta (apar în 83.5% dintre definitii)

• Motivatii politice (65%)

• Frica, cu accent pe teroare (51%)

• Amenintare (47%)

• Efecte psihologice si reactii anticipate (41.5%)

• Discrepanta intre obiective si victime (37.5%)

• Actiuni intentionate, planificate, organizate si sistematice (32%)

• Metoda de lupta, strategie si tactica (30.5%)

Printre definitiile termenului “terorism” amintim:

“Folosirea ilegala a fortei si violentei impotriva unor persoane sau proprietati, pentru intimidarea sau pedepsirea unui guvern, a populatiei civile, sau a unui segment de populatie, facuta in scopul atingerii unor obiective politice sau sociale.” (Codul Federal al Statelor Unite)