Psihoterapie

1.ROLUL EMPATIEI IN DEMERSUL TERAPEUTIC

Empatia este abilitatea de a recunoaște și de a se lega de emoțiile și gândurile altor oameni.. Gândirea empatică este deseori caracterizată ca dorința și capacitatea de a se poziționa în situația unei alte persoane, de a simți sentimentele unei alte persoane sau de a recunoaște că o altă persoană ar putea să experimenteze sentimente în același mod ca și sine. Empatia din partea terapeutului pentru cei aflați în terapie este de asemenea o caracteristică importantă a relațiilor terapeutice

ÎNȚELEGEREA EMPATIEI

Empatia este distinctă de simpatie, care este abilitatea de a îngriji și de a recunoaște sentimentele unei alte persoane. Este, de asemenea, distinct de compasiune, o trăsătură care combină elemente atât de empatie cât și de simpatie. Empatia permite compasiune, precum și acte de caritate, dar nu este o condiție necesară pentru nici una; oamenii se pot comporta cu bunăvoință din mai multe motive, dintre care multe nu sunt legate de empatie.

Altruismul sau comportamentul neegoist care îi ajută pe alții este strâns legat de empatie. Actele altruiste indică, în general, că o persoană are un nivel ridicat de compasiune pentru ceilalți. Studiile arată că multe alte animale decât oamenii, cum ar fi primatele și urșii, sunt capabile de comportament altruist.

EMPATIE ȘI PSIHOLOGIE

Persoanele care înregistrează un nivel ridicat al empatiei raportează, în general, cercuri sociale mai mari și relații mai satisfăcătoare, deoarece empatia joacă un rol esențial în relațiile personale: Părinții în consiliere sunt deseori sfătuiți să lucreze la dezvoltarea empatiei unul pentru celălalt. Empatia nu este doar esențială în relația cu cei dragi, ci și în anticiparea motivelor, convingerea altora și lucrul cu colegii și angajatorii.

Lipsa de empatie joacă un rol important în mai multe condiții de sănătate mintală, în special în ceea ce privește personalitatea antisoccială, ceea ce determină un model de exploatarea relatiilor cu altii pe termen lung, comportament sociopatic și încălcarea drepturilor altora. Un diagnostic al anumitor condiții de sănătate mintală, cum ar fi personalitatea narcisistă, poate de asemenea să indice o lipsă de empatie sau de dificultate de a simți sau de a-i exprima.

ROLUL EMPATIEI ÎN TERAPIE

Empatia este considerată esențială pentru terapie, deoarece pentru orice tactică terapeutică de a lucra, terapeutul trebuie să facă persoana în tratament să se simtă înțeleasă. Pentru a face acest lucru, terapeutul trebuie să înțeleagă nu numai ceea ce spune o persoană într-o sesiune de terapie, ci să înțeleagă și ceea ce persoana nu spune și comunică această înțelegere. Terapeuții care sunt foarte empatici pot ajuta persoanele care trăiesc în tratament să se confrunte cu experiențele trecute și să obțină o mai bună înțelegere a experienței și a sentimentelor care o înconjoară.

Empatia este diferită de simpatia, care poate implica milă, iar transpunerea empatiei nu este, de asemenea, un proces pasiv. Un bun terapeut va fi, în general, capabil să simtă emoția altei persoane prin concentrare și ascultare activă, însă procesul presupune un angajament continuu. Deoarece empatia poate fi exprimată în mai multe moduri, mai ales în terapie, nu există nici o cale "corectă" pentru ca un terapeut să demonstreze înțelegerea și acceptarea celor tratați.

SCALE DE MASURARE A EMPATIEI

S-au dezvoltat mai multe scale pentru a măsura empatia. De exemplu, testul "Empatie Quotient" poate măsura cât de ușor se surprinde sentimentele altora și cât de mult este afectat de aceste sentimente. Acest test arată că femeile au în mod obișnuit o empatie mai mare decât bărbații și că cei cu autism Asperger sau cu funcționare înaltă demonstrează de obicei o capacitate mai mică de empatie.