Teorii clasice și moderne

Introducere:

„Teoriile specifice în asistența socială sunt parte integrantă a evoluției contemporane a asistenței sociale. Sistemele de asistență socială nu pot exista în afara unei fundamentări teoretice.

La începutul secolului XX, asistenții sociali au împrumutat diverse teorii din alte discipline înrudite, precum: psihologie, sociologie, drept. Teoriile specifice în asistența socială au apărut relativ târziu datorită faptului că își au originile în practica profesională, dar și pentru că asistența socială, comparativ cu alte discipline, și-a dobândit tardiv statutul de știință. „1

“Teoriile nu sunt noțiuni absolute, moduri absolute de a înțelege lumea. Ele sunt folosite atâta timp cât prezintă relevanță pentru subiectul observator care încearcă să înțeleagă lumea în care există. Teoriile oferă “definiții de lucru” referitoare la lumea înconjurătoare. Ele o fac inteligibilă. Într-un sens foarte concret, construirea teoriilor este echivalentă construirii realitații (Argyrys și Schon 1974, p.18). Teoriile noastrec defines ceea ce vedem.

Teoriile sunt produsele timpului în care au fost formulate. Cele mai multe teorii au o viață scurtă. Atunci când o teorie nu reușește să surprindă realitatea cu acuratețe sau când apar prea multe excepții care contrazic predicții făcute în baza sa, ea nu mai este valabilă și deci este abandonată. Apare din nou incertitudinea. Se pierde din nou controlul asupra situației. Încep să fie căutate alte scheme explicative, care apar atunci când obiectul interesului începe să fie cercetat în detaliu. Faptele încep să nu se mai potrivească unele cu altele, ca de obicei, asa cum ar fi trebuit. Astfel, apar anomalii. Atunci se incearcă formularea teoriei care să reușească să rezolve problemele apărute „practicienii” și „operatorii de teren” recunoscând că situația se află în criză (Kuhn 1970, p.23).

Acum apare mai clar faptul că una dintre funcțiile teoriei este aceea că ar trebui să prevină confuzia observatorului la contactul cu complexitatea lumii și a evenimentelor concrete. Teoriile sunt un fel ca „ochelari de cal” care îi permit observatorului să abstractizeze complexitatea naturii într-un mod sistematic (Hall și Lindzey 1957).”2

Studiu de caz

Doamna S. în vârstă de 39 de ani este mamă a doi copii și fostă contabilă. Copilul cel mic R. are 8 ani și este elev în clasa a II a, iar V. în vârstă de 16 ani este elev în clasa a X a.

Doamna S. a fost părăsită de soț în urmă cu 3 ani și jumătate, când i-au apărut și primele probleme de sănătate împiedicându-o să mai meargă la serviciu, deoarece boala acesteia se agravase.

Copilul cel mic R. are mici tulburări de comportament la școală toate acestea datorându-se neglijenței, dar și lipsei tatălui din viața sa care l-a afectat destul de mult, manifestânsu-se uneori și prin stări de tristețe, iar V. este un elev conștiincios în ciuda tuturor problemelor familiare.

Rămasă singură, fără nici un ajutor Doamna S. se simte incapabilă să își mai tină familia sub control astfel copii se vad că sunt neglijați din punct de vedere emoțional, alimentar dar și vestimentar. Fostul soț nu a mai ținet legătura cu copii si nu le plaește acestora pensie alimentară.

Situația financiară a familiei este una precară deoarece mama nu mai are serviciu și banii proveniți din indemnizația lunară pentru boală si alocațiile celor doi copii sunt insuficiente pentru ca familia să își permită toate cele necesare.

Mama a intrat într-o stare de depresie datorită tuturor probelemelor, astefel începe să își neglijeze familia, comportament observant de persoanele din jurul ei și de cele cu care copii intrau în contact, precum învățătoarea lui R. dar și diriginta lui V.

Cazul Doamnei S. a ajuns în atenția protecției copilului în urma sesizării facute de învățătoarea lui R. care a observant că elevul este neglijat de mama sa.

Ca urmarea a evaluării asistenților sociali, copilul cel mic R. a fost plasat temporar în grija unui asistent maternal până când problemele familiei vor fi rezolvate și se va soluționa cazul.