Finalitațile educației

Acţiunea educaţionala este produsul acţiunii oamenilor, astfel că poate fi explicată şi abordată numai prin prisma intenţiilor urmărite şi a rezultatelor obţinute, ea reprezentând o activitate desfăşurată in vederea realizarii unor finalităţi clare şi precise.

Finalităţile educaţiei reprezintă orientările asumate la nivel de politică a educaţiei in vederea realizării activităţii de formare-devoltare a personalităţii umane conform anumitor valori vizate in proiectarea sistemului şi a procesului de invăţământ.

Finalităţile circumscriu modelul de personalitate pe care educaţia urmează să-l formeze. Ele se diferenţiează şi integrează intr-un tot unitar in funcţie de cerinţele sociale şi descifrarea mecanismului psihologic al invăţării umane. Finalităţile acţinuii educaţionale imbracă forma idealului educaţional, scopurilor si obiectivelor educaţionale. Ele se constituie intr-un sistem cu o funcţionalitate internă bine conturată , conferindu-i acest rol director şi reglator propriu, oricarei acţiunii educaţionale.

Finalitătile reprezintă direcţiile, orientările strategice ale funcţionarii invăţământului, intr-o anumita perioadă istorica, a dezvoltarii social-economice si culturale a unei societati.

Finalitatea:

- finalitatea intenţională (activitatea conţtientă a omului);

- finalitatea naturală sau materială (a organismelor vii).

În pedagogie, finalitatea intenţionată se identifică ori cu rezultatele proiectate ori cu rezultatele deja realizate prin intermediul activitţşii, instrumentelor eduative. Finalităţile pot fi rezultate în proiect ori în fapt, produse.

Finalitatea în proiect de configurează în pedagogie prin trei categorii: obiective, scopuri, idealuri.

Idealul educaţional este o categorie fundamentală în pedagogie, reprezentănd pivotul teoretic şi metodologic al diferitelor concepţii şi sisteme practice în domeniul educaţiei. În pedagogia contemporană, idealul educativ este şi formarea personalităţii în integralitatea ei funcţională,formarea omului ca o fiinţă autonomă, deschisă, flexibilă, creativă, adaptabilă la schimbări. Idealul oferă imaginea de om optimală, proiectată şi are caracter obiectiv şi integral. Comparativ cu scopurile şi cu obiectivele, idealul are cel mai mare grad de generalitate şi de stabilitate.

În raport cu idealul se stabilesc scopuri. Acestea sunt paşi spre ideal, sunt laturi ale idealului. Scopul educaţional are caracter oarecare relativ, subiectiv şi parţial. Scopul educaţional este o perspectivă mai mult sau mai puţin apropiată, coerentă, ce se finalizează într-o formă şi într-un timp bine determinate.

În pedagogie, categoria de obiectiv desemnează intenţionalitatea procesului instructiv-educativ, concretizată în etapele cele mai mici ale proeictării didactice. Comparativ cu idealul şi scopul, în relaţie cu care se găsesc, obiectivele au un grad mai mare de variabilitate, în continuă actualizare în funcţie de schimbările care apar, de exigenţele impuse, de modalităţile de realizare.

Definirea obiectivelor educaţionale necesită considerarea unui ansamblu de funcţii:

- funcţia de comunicare axiologică: se referă la stabilirea selecţiei şi ierarhizarea obiectivelor în cadrul unui sistem de valori şi antrenând sisteme axiologice;

- funcţia de anticipare a rezultatelor educaţiei: obiectivele prefigurează, ele sunt proiecte elaborate în ideea a ceea ce se aşteaptă să se producă în final;

- funcţia evolutivă: obiectivele sunt condiţii necesare în procesul de evaluare;

- funcţia de organizare şi reglare a întregului proces pedagogic: funcţia conclusivă; obiectivele sunt implicate în toate fazele unei acţiuni educaţionale (proiectare, implementare, evaluare).

Formularea obiectivelor trebuie sa fie la obiect, să nu fie confundate cu:

- sarcinile (acestea indică ce face profesorul sau elevul în timpul lecţiei, pe când obiectivele indică ce trebuie să ştie şi să facă elevii);

- materia de predare (aceasta reprezintă conţinutul care, prin învăţare, face să fie însuşite obiectivele).

Taxonomia finalităţilor

Criterii şi sisteme de referinţă:

- macro-micro (finalităţi de sistem-finalităţi de proces);

- grad de generalitate (obiectivele generale-specifice/intermediare; obiectivele cardu-obiectivele de referinţă; concrete/operaţionale);

- conţinut psihologic (obiective cognitive, afective, psihomotorii);

- temporalitate;

- măsurabilitate etc.

Clasificarea obiectivelor educaţionale

Se cunoaşte o mare varietate de obiective în funcţie de diferite criterii:

- criteriul temporal:

-obiective pe termen lung (pentru anul şcolar)

-obiective pe termen mediu (pentru semestru)

-obiective pe termen scurt (de la o zi la alta).