Convertire și misiune

Marii convertiți aparțin primelor cinci veacuri creștine, dar și secolului XX. În rest, au existat, în toate timpurile, cazuri de persoane care au trăit momente de întoarcere, de revenire sau de schimbare a trăirilor religioase însă fără vreun impact puternic asupra contemporanilor sau a posterității. Pentru că, s-a constatat că marii convertiți nu au experimentat fenomenul doar pentru ei, ci au fost niște misionari fie prin trăire și activitate, fie prin scrierile lor, fie prin ambele. Despre convertirea Sf. Cuv. Maria Egipteanca se poate spune, că a fost o convertirea de la păcat la virtute, iar misiunea acestei convertiri poate fi privită doar prin prisma unui model de trăire duhovnicească. Despre convertirea lui Nicolae Steinhardt și implicațiile ei misionare, vom vorbi în alt capitol, iar convertirea celorlalți doi din secolul XX nu face obiectul lucrării de față. Plecând de la realitatea că fenomenul convertirii nu a însemnat o stare imuabilă a subiecților, ci, a avut și o influență asupra celor din jur, se poate vorbi despre activitatea misionară a marilor convertiți ai primelor veacuri creștine.

1. Astfel, Sfântul Apostol Pavel s-a făcut tuturor toate ca să mântuiască pe unii.(I Cor. IX,22). După primirea botezului la Damasc și retragerea sa în Arabia, s-a dus la Ierusalim, unde a fost introdus în cercul Apostolilor de către Barnaba. Fiind amenințat de iudeii eleniști, Pavel s-a retras la Cezareea Palestinei, apoi la Tars, de unde a fost chemat de Barnaba la Antiohia pentru propovăduirea Evangheliei la neamuri. Din Antiohia, Saul și Barnaba merg cu o colectă la Ierusalim, în timpul foametei din timpul împăratului Claudiu (41-54), apoi se intorc la Antiohia, de unde întreprind prima călătorie misionară între anii 45-48, luând cu ei și pe Ioan Marcu. Cei trei au plecat din Seleucia, portul Siriei, către insula Cipru. De la Pafos, cei trei misionari călătoresc pe mare spre nord-vest până în provincia Pamfilia de unde Ioan Marcu s-a întors la Ierusalim. Pavel și Barnaba au continuat călătoria în provinciile Pisidia și Licaonia, predicând noua credință în orașele Antiohia Pisidiei, Iconiu, Listra si Derbe. La Listra, mulțimile i-au socotit zei, văzând minunile pe care le făceau în numele lui Iisus Hristos și au vrut să le aducă jertfe de animale, numind pe Barnaba-Zeus, iar pe Pavel-Hermes. Vizitând apoi comunitățile de curând înființate și hirotonind preoți pentru fiecare biserică, se întorc la Perga Pamfiliei, iar de aici, prin portul Atalia, ajung pe mare la Antiohia, în anul 48, vestind credincioșilor câte a facut Dumnezeu cu ei și cum a deschis păgânilor ușa credinței (Fapte 13 și 14).

Întorși la Antiohia Siriei, Pavel și Barnaba au găsit Biserica dezbinată, din cauza unor iudei-creștini veniți din Iudeea, care învățau că păgânii convertiți la creștinism trebuiau să țină Legea mozaică, primind circumciziunea. Astfel s-a născut la Antiohia disputa despre valabilitatea Legii mozaice în Biserica lui Hristos. În anul 49 sau 50, Pavel și Barnaba, însoțiți de Tit, merg ca delegați ai Bisericii din Antiohia la Ierusalim să dezbată problema cu apostolii. La Ierusalim, unii dintre fariseii care trecuseră la creștinism, susțineau că păgânii care se convertesc trebuie să primească circumciziunea și să respecte ceremoniile Legii mozaice. În anul 50, Sinodul Apostolilor, presbiterilor și credincioșilor din Ierusalim, în frunte cu Petru și Iacob, au ascultat cele cerute de comunitatea din Antiohia și au hotărât, să nu impună creștinilor dintre neamuri jugul Legii mozaice, dar să se ferească de cele jertfite idolilor, de desfrâu, de animalele sugrumate și de sânge (Fapte 15, 20 și 29). Ei au trimis apoi Bisericii din Antiohia, prin Pavel și Barnaba, o scrisoare prin care li s-a adus la cunoștință hotărârea luată de Sinodul Apostolilor. Sfântul Apostol Petru a părăsit Ierusalimul și s-a dus la Antiohia, unde, la început, lua masa cu cei dintre neamuri. De teama iudeilor, el n-a mai luat masa cu creștinii dintre păgâni, fapt pentru care a fost mustrat în fața tuturor de Sfântul Apostol Pavel (Galateni 2, 11-14).