Interdicții la căsătorie

Drumul spre o casatorie "dreapta" sau, cum era.numita in pravile, "pre lege", era presarat cu numeroase obstacole si interdictii : paza contra incestului, rudenia, rudenia spirituala, rudenia prin incrucisare, endogamia, etnia, statutul social, religie, anul de doliu, consimtamantul parintilor.

Paza contra incestului.

Cea mai severa interdictie paza contra incestului, era garantata de biserica si de batranii satului, cunoscatori ai arborilor genealogici, in im¬prejurarea cunoscuta sub numc diferite:"strigatul in biserica", "strigari", "vcstiri", "marturisiri". Dupa ce nunta era pusa la cale de cele doua familii mai era necesar deci avizul comunitatii satesti care se pronunta daca erau sau nu piedici (una din gradele de rudenie interzise) in infaptuirea casatoriei. Preotul satului satului instiinta obstea in trei duminici, sau cu ocazia altor sarbatori din cuprinsul saptaminii despre casatoria ce urma sa se efectueze. Batranii satului aveau astfel suflcient ragaz sa vcrifice daca casatoria incalca normele tradition ale, daca era legala sau ilegala. Daca nu se ridica vreo obiectiune, se spunea ca "au iesit vestirile", "au iesit marturisirile", iar prega¬tii de nunta intrau pe fagasul normal. In cazul ca unul din tineri era din alta asezare, strigarea se efectua in amandoua satele, iar una din parti era obligata sa aduca inainte de nunta "marturie de vestiri". Daca una din regulile de prevenire a incestului era incalcata, pravi¬lele prevedeau pedepse pentru preotii care au" blagoslovit acea nunta" : ridicarea dreptului de a mai fi preot pentru cel ce avea cunostinta de rudenia celor ce se casatoreau sau ii punea sa "canoneasca", in cazul unei relatii de ru¬denie ascunse, necunoscute. "Amestecarea de sange", for¬mula populara care desemna casatoria dintre rude, se urmarea pana la a patra sau chiar a saptea spita de neam, in functie de marimea asezarii, de cresterea sau descreste¬rea populatiei etc. Pentru a stavili casatoria dintre rude, cu consecinte biologice negative pentru urmasi, po¬porul considera abaterea ca un mare pacat. Pentru verii casatoriti care au devenit parintii unei generatii de copii infirmi a fost creat un proverb de o rara inte¬lepciune: "Parintii mananca agurida si se scripezesc dintii copiilor". Cu toate acestea, familiile boieresti si, in general, oamenii mai bogati, pentru a pastra laolalta,. prin sistemul mostenirilor, zestrea si pamintul, incalcau frecvcnt aceasta interdictie. Daca acestia se puteau sus¬trage de la sanctiunile si pedepsele sociale, nu puteau scapa de consecintele incalcarii legior si mai aspre ale naturii.