Organizația mondială - UNICEF

După cel de-al doilea Război Mondial, copiii din Europa s-au confruntat cu foametea şi bolile. Pentru a se asigura copiilor hrană, îmbrăcăminte şi servicii de sănătate, a fost creat în 1946 UNICEF (Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite) de către Organizaţia Naţiunilor Unite, sediul aflându-se la New York.

În 1953, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite extinde mandatul UNICEF pe termen nelimitat, de asemenea numele său a fost scurtat în Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, dar mai este încă cunoscut sub acronomimul său popular.

"Pentru promovarea spiritului de fraternitate între naţiuni" în 1965, UNICEF a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Fondat prin voluntariat, UNICEF supravieţuieşte şi astăzi prin fonduri guvernamentale, colaborări cu organizaţii non – guvernamentale, organizaţii ONU, donatori.

UNICEF funcţionează pe baza Convenției Drepturilor Copilului, având misiunea de a asigura protecție specială și suport copiilor defavorizați, victime ale războiului, dezastrelor, sărăciei extreme, tuturor formelor de violență și exploatare, precum și copiilor cu dizabilităţi.

UNICEF activează în peste 190 de ţări, prin intermediul programelor de ţară şi Comitetelor Naţionale. În România, reprezentanţa UNICEF a fost înfiinţată în 1991, susţinând drepturile copiilor prin programe de sănătate şi nutriţie, educaţie de calitate, precum şi prin protecţia copiilor împotriva violenţei, neglijenţei şi HIV/SIDA. UNICEF este susţinut financiar integral prin contribuţiile voluntare ale persoanelor fizice, corporaţiilor, fundaţiilor şi ale guvernelor.

UNICEF îşi concentrează eforturile pe 4 priorităţi de bază: educaţia fetelor, protecţia copilului, HIV/SIDA şi copilărie pentru copii.

La nivel mondial priorităţile UNICEF în domeniul educaţiei includ:

- accesul egal la educaţia primară

Se ştie că foarte mulţi copii din întreaga lume abandonează şcoala de timpuriu, asta în primul rând datorită sărăciei. Regiunea cu cel mai mare procent în ceea ce priveşte abandonul şcolar este Africa Centrală şi de Vest. Potrivit estimărilor, numărul copiilor care abandonează şcoala este de 93 de milioane, mai mult decât întreaga populaţie din Filipine, majoritatea acestora fiind fete.

- emanciparea femeilor prin educaţia fetelor şi egalitatea între sexe

Un punct foarte important atins de UNICEF, deoarece ştim că în anumite culturi, încă mai există prejudecăţi tradiţionale şi religioase care limitează şi discriminează accesul fetelor şi al tinerelor femei la educaţie. Un studiu arată că două treimi dintre persoanele analfabete din lume sunt femei.

- educaţia în situaţii de urgenţă şi post-criză

Suntem conştienţi cu toţii că în urma unor dezastre naturale, fie conflicte armate este necesară înfiinţarea unor spaţii de învăţare sigure, pentru atragerea copiilor, şi nu numai.

- dezvoltarea timpurie a copiilor şi pregătirea şcolară, un lucru de asemenea foarte important pentru evitarea abandonului şcolar.

- - altă prioritate a UNICEF este îmbunătăţirea calităţii în învăţământul primar şi secundar.

Un exemplu de acţiune iniţiată de UNICEF în parteneriat cu UNESC- ca urmare a necesităţii urgente de a creşte gradul educaţiei de bază în zona Africii, a fost crearea pachetului esenţial de învăţare ELP (Essential Learning Package). - strategie benefică pentru creşterea numărului de copii ce au acces la educaţia de bază, de asemenea - siguranţă că fetele au acces egal la învăţare. Nu au fost puţine ţările care au pus în aplicare ELP. În 2003 Burkina Fas- a fost prima ţară, apoi au urmat ţări ca Benin, Ciad, Republica Democratică Congo, Gambia, Guineea, Mali, Mauritania, Niger Leone, Nigeria, Senegal si Sierra, progresele fiind semnificative.