Cuprins
- 1. Notiunea de societate, de stat si de putere executiva
- 2. Geneza si evolutia ideii de separare a puterilor in stat
- a) antichitatea greaca
- b) antichitatea romana
- c) Evul Mediu si Renasterea
- d) secolul al XVII-lea
- e) contributia lui John Locke
- f) precizarile iluministilor
- 3. Concluzii
- 4. Bibliografie
Extras din referat
1.NOTIUNEA DE SOCIETATE, DE STAT SI DE PUTERE EXECUTIVA
Societatea romaneasca, statul si mai ales administratia publica sunt in fata unor provocari dificile, esentiale, generate de evolutia lumii contemporane; provocari la care va trebui sa raspundem.
Dintre toate aceste provocari, globalizarea, mai exact inevitabila globalizare, a declansat deja o serie de procese in plan politic, economic, administrativ si juridic.
Integrarea, mai exact necesitatea obiectiva a integrarii, este pentru Romania, consecinta imediata a fenomenului globalizarii.
a) Societate-sistem social
Intr-un sens larg, termenul de societate semnifica un mod organizat de existenta in sfera fenomenelor vietii, ceea ce presupune existenta in comun a unor indivizi grupati in ansambluri mai mult ori mai putin permanente, ceea ce inseamna ca termenul este propriu nu numai lumii umane dar, in grade diferite, si multor specii din lumea animala. Etologia si sociologia au confirmat ca, intr-adevar, chiar si la nivelul unor specii inferioare, acestea isi organizeaza comportamentul in forme care amintesc de ceea ce in sfera umanului se numeste familie, proprietate, ierarhie, teritoriu comun, intrajutorare, altruism.
Nucleul unei societati este ordinea normativa comportamentala prin care viata unei populatii este organizata in mod colectiv.
O problema importanta ce poate fi pusa in discutie in acest context este aceea a legitimarii ordinii normative a societatii. Astfel indeobste este recunoscut faptul ca sistemele de legitimare definesc cadrul pentru drepturile membrilor si pentru prohibitiile bazate pe ele. Mai presus de orice, folosirea puterii cere legitimare.
Este de observat, de asemenea, ca mentinerea unei ordini normative presupune existenta unui conformism.
Dincolo de consens si de intrepatrunderea intereselor, mai exista nevoia unui mecanism de conatrangere, nevoie legata de necesitatea unei interpretari autoritare a obligatiilor normative institutionalizate.
Ocupandu-ne succint de termenul de sistem social trebuie sa amintim ca studiul sistemelor poate lua una din urmatoarele forme:
- Analiza procesului – in care sistemul este studiat ca ansamblu de subsisteme strans legate intre ele (studiul microscopic al lumii fizice). Se definesc rezultatele intermediare furnizate de sistem, procesul fiind studiat ca inlantuire de procese secventionale. Solutia intermidiara nu poate fi unica. Acest tip de analiza este asociat cu sistemele materiale si cu problemele concrete.
- Analiza rezultatului final – da o perspectiva macroscopic. Sistemul este tratat ca ansamblu. Rezultatele intermediare nu sunt cunoscute cu certitudine (modelul cutiei negre). Poate fi imposibil a stabili modul in care sunt unite pentru a forma sistemul total.
Scopul final al oricarui studiu ce priveste administratia este de a construi un model al sistemului administrativ, pe baza caruia administratia ca sistem sa fie inteleasa ca un proces evolutiv, pornind de la obiecte, atribute si relatii ce se combina si permit functionarea optima.
b) Stat – putere executiva
Statul este privit in doctrina de specialitate dintr-un intreit punct de vedere: juridic, politic si social – economic.
Conceptul juridic al statului are o importanta de necontestat. Cu ajutorul lui se pot explica relatiile si situatiile multiple care se stabilesc intre Stat (persoana juridica) subiect activ si pasiv, subiect de drepturi si obligatii si celelalte grupari sociale, sau in tre Stat si persoanele fizice ( indivizii), se poate analiza continutul propriu al regulilor juridice ale Statului.
Problema personalitatii juridice a Statului, atat de complicata si mult discutata, este un aspect de retinut in acest cadru al conceptului juridic asupra Statului: de asemenea, ideea de comanda, “imperium” Herrschaft – dreptul de constrangere, element dominant in organizarea de Stat, este un alt aspect important, infatisat in conceptul juridic al Statului, ca trasatura esentiala.
Cu ajutorul conceptului abstract – juridic al Statului se lamuresc structurile in care se pot gasi Statul – detinator al unui domeniu public sau al unui domeniu privat, contractand, ca atare, fata de persoanele particulare, drepturi si obligatii: se lamuresc si se interpreteaza atributiile Statului, se evidentiaza capacitatea lui de a face acte juridice ca orice particular. Se formuleaza astfel, conceptul Statului de drept: adica pe ideea de autolimitare a drepturilor statului, acesta isi reglementeaza activitatea, isi stavileste excesul si arbitrarul, isi fixeaza lui insusi norme de conduita.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Geneza si Evolutia Ideii de Separare a Puterilor in Stat.doc