Partidele Politice din Europa

Prima parte a acestei carti incearca sa stabileasca o tipologie a partidelor politice clasificate pe familii si care acopera intreaga Europa Occidentala.

Cea de a doua parte trateaza tarile Europei Centrale, care iesind din “socialismul real” si-au reinnodat legaturile cu traditia occodentala pentru a-si construe democratii liberale.

Originea partidelor politice poate fi abordata in mai multe moduri :

1.-originea partidelor politice e legatade dezvoltarea vietii parlamentare, pune accentual pe studierea lor organizatorica;

2.-plaseaza conceptul de criza la originea partidelor, dand prea mare importanta faptelor si evenimentelor;

3.-dezvoltarea explica aparitia partidelor prin conceptual raspandirii largi a modernizarii;

4.-abordarea functionala examineaza functia societara asumata de partidele politice.

Pentru Stein Rokkan , evolutia politica a Europei a fost afectata de 3 revolutii successive : I revolutie nationala; II revolutie industriala; revolutia internationala.

-I revolutie nationala genereaza pe axa functionala clivajul Biserica/Stat, iar pe axa teritorial -culturala, clivajul centru/periferie.

-II revolutie industriala – pe axa functionala, capitalisti/muncitori, iar pe de alta parte, pe axa territorial-culturala, clivajul sector primar/sector secundar.

-III revolutia internationala , aceasta nu afecteaza decat latura muncitoreasca a clivajului dintre capitalisti si muncitori.

Aceste 4 clivaje dau nastere, potrivit lui S.Rokkan, partidelor politice.

1.Clivajul BISERICA / STAT – rezultat al revolutiei nationale, ii opune pe clericali anticlericalilor. Clericalii sunt detinatorii influientei politice si sociale a Bisericii de Stat, a secularizarii vietii sociale.

In acest tip de clivaj doar doua familii politice isi gasesc originea specifica. Pentru clericali, democratia crestina este mostenitoarea luptelor politico-religioase din trecut. Pentru anticlericali, gasim o familie de partied care poate fi numita laica sau radicala caci Partidul republican radical si radical -socialist constituiau, la inceputul secolului, cea mai mare mandrie a lor.

Clivajul Biserica/Stat nu trebuie confundat cu un razboi religios.

2. Clivajul CENTRU / PERIFERIE- are o origine culturala si rezulta chiar din revolutia nationala, îi pune in opozitie pe centralistii fie unitaristi, fie nationalisti cu regionalistii, autonomistii sau federalistii. Din acest clivaj provin partidele care sustin Statul si pe care le vom numi de centru si partidele etnonationaliste si regionaliste.

3.Clivajul SECTOR PRIMAR / SECTOR SECUNDAR SI TERŢIAC. Avand origine socio- economica si rezultand din revolutia industriala acest clivaj pune in opozitie interesele orasenilor , comerciantilor si industriasilor cu cele ale taranilor. Acest clivaj cuprinde o singura familie. Doar apararea intereselor economice ale populatiei rurale va forma o familie politica specifica : cea a partidelor agrariene.

4. Clivajul PROPRIETARI / MUNCITORI – fiind de origine sicio-economică, rezultand din revolutia industriala acest clivaj pune in opozitie interesele proprietarilor mijloacelor de productie si de schimb cu cele ale muncitirilor si ale altor proletari.

Pe latura “proprietari” intalnim partidele care fac recunoscuta vointa politica a mediilor de afaceri , industriale, financiare sau comerciale si pe care le numim “dreapta clasica”. Noi le vom numi partied patrimoniale avand in vedere ca trasaturile lor dominante comune sunt apararea economiei de piata si a ortodoxiei liberale.

Pe latura “muncitori “ gasim partidele care fac cunoscuta vointa politica a celor ce muncesc si in special a miscarii sindicale si cooperatiste. Acestea sunt numite de “stanga”, “socialiste”. Se pot califica drept “partide muncitoresti”, numitorul lor comun il constituie clasa muncitoare organizata.

5. Clivajele aparute din REVOLUZIA INTERNATIONALA. Isi au originea in afara tarilor Europei Centrale, a determinat aparitia clivajului reformisti/comunisti.

Trasaturile commune ale partidelor muncitoresti:

1.Actiunea miscarii sindicale – partidele muncitoresti au luat nastere din miscarea muncitoreasca de aparare a intereselor clasei muncitoare , care a aparut in sec. al XIX-lea o data cu crearea sindicatelor si a cooperativelor.

2. Rolul internationalei – partide muncitoresti isi au originea in actiunea clasei muncitoare organizate. Caracteristicile lor ideologice si organice comune provin din actiunea Internationalei Socialiste. Aceasta si-a dat silinta sa coordoneze efortul partidelor, cei mai puternici ajutand pe cei mai slabi, sa le dezvolte pretutindeni sis a le inzestreze cu o ideologie, o strategie si un tip de organizare asemanatoare.

3. Programul politic – partidele muncitoresti prezinta un program politic comun care le deosebeste net de toate celelalte formatiuni politice; programul partidelor accentuiaza întîietatea muncii asupra capitalului si apararea intereselor materiale si morale ale muncitorilor

Exista 4 mari traditii istorice in sanul miscarii muncitoresti europene :