Problematica regionalizării în România

Metodologie

Am ales să abordez tema “ Problematica reionalizarii in Romania”, un subiect de actualitate si mult discutat.

Abordarea pe care am utilizat-o este de tip “institution building”, iar ca şi metodă am folosit o metodă calitativă, prin intermediul căreia voi analiza cele 5 tipuri de regionalizare pe care Gerard Marcou le enunta in “La régionalisation en Europe”, tinand cont si de efectele regionalizarii pe care Trine Fotel le abordeaza abordeaza în lucrarea “Scaling as a pluricentric coordination toolkit: the case of Danish Regional Development Policies”.

2.Ipoteză

Se stie ca de foarte mult timp se incearca regionalizarea Romaniei prin reorganizarea administrativa a teritoriului, astfel cele 42 de judete sa fie organizate in 8 regiuni de dezvoltare, insa procesul de dezvoltare regională este amplu contestat. Poate din cauza eşecurilor înregistrate în domeniul politicii de dezvoltare regională care nu şi-a atins obiectivele de reducere a dezechilibrelor în dezvoltare, de stimulare a dezvoltării economice, de încurajare a parteneriatelor şi a spiritului regional care au fost inregistrate in alte tari. Ipoteza de la care am plecat in cadrul cercetarii a fost aceea ca regionalizarea produce multiple efecte negative.

3.Analiza

In lucrarea sa” La régionalisation en Europe”, Gerard Marcou, spune ca există 5 tipuri de cadre instituționale în procesul de regionalizare :

-regionalizare administrativă

-regionalizare prin intermediul colectivităților locale

-descentralizarea regională

-regionalizarea poltică sau autonomie regională ( regionalismul instituțional)

-regionalizare prin intermediul autorităților federale

Regionalizarea administrativă

Prin regionalizarea administrativă se ințelege delegarea unor sarcini de către stat către autoritățile care se subordoneaza guvernului sau catre organismele care sunt constituite la nivel local la nivel local, care, cu toate ca sunt înzestrate cu o anumită autonomie juridică, actiunile lor sunt controlate de către stat, ceea ce inseamna ca s-ar reduce posibilitatea aparitiei unor acte de coruptie. Prin funcțiile și atribuțiile pe care le dețin, ele au ca scop promovarea dezvoltării economice regionale și se bazează, în final, pe mobilizarea organizațiilor economice si a colectivităților locale.

Regionalizarea pe baza cooperarii intre colectivitatile locale

Acest tip de regionalizare se realizează prin intermediul colectivităților locale care se gasesc la nivelul administrativ,ce dispun de atribuții existente si de un câmp larg de acțiune, care să le permită îndeplinirea obiectivelor și cooperarea într-un cadru mai larg. Într-o oarecare măsură, acest tip de regionalizare este limitat, mai ales că respectivele colectivități locale nu dispun de instituții puternice și competențe suficiente, ceea ce inseamna ca este mai greu de realizat.

Descentralizarea regională

Aceasta, se referă la constituirea unei colectivități teritoriale noi la nivel superior nivelului colectivităților teritoriale existențe deja, care ar fi considerata regiune. Regiunea căpăta expresie instituțională specifică, ce se caracterizează prin aplicarea regimului general al colectivităților teritoriale. Ea formează o noua categorie de colectivități teritoriale, care au aceeași natură juridical ca și colectivitățile teritoriale déjà existente, dar care se disting printr-o circumscripție mai largă și prin competențele lor. Deși acest tip de regionalizare modifică organizarea teritorială, ea se înscrie în ordinea constituționala a statului unitar.