Rolul Procesului Decizional în Administrația Publică

Administraţia publică trebuie să asigure servicii publice, la acelaşi nivel de calitate, în toate zonele şi localităţile ţării. De aceea, membrii societăţii devin responsabili pentru soarta lor şi a comunităţii din care fac parte, numai după ce li se asigură cadrul legal de participare activă la deciziile care privesc viaţa lor. Activitatea administraţiei publice, indiferent de nivelul său, de domeniile sale, de autorităţile ori de funcţiile publice în care se exprimă, se realizează pe baza intenţiei şi a deciziei umane.

În general, prin conceptul de decizie se înţelege „terminarea normală a deliberării într-un act voluntar, iar obiectul său este să opereze alegeri de scopuri şi mijloace” .

În ceea ce priveşte decizia administrativă, aceasta reprezintă o manifestare de voinţă a administraţiei, premergătoare unei acţiuni sau inacţiuni, prin care se optează pentru o variantă, o alegere din mai multe posibilităţi, în vederea realizării unui scop.

Întregul cadru de activitate al administraţiei publice este precizat de dispoziţiile actelor normative, iar ca atare funcţionarii publici şi autorităţile administraţiei vor face o alegere dintre mai multe posibilităţi de apreciere doar atunci când au o asemenea opţiune prestabilită legal. Astfel, autorităţile care decid beneficiază de autonomie în luarea deciziilor, acestă autonomie având un caracter relativ deoarece trebuie să se încadreze în prevederile legale, dar atunci când legea prevede expres ce trebuie să facă autoritatea administraţiei publice nu mai putem vorbi de o decizie administrativă, ci doar de un domeniu de executare .

Participanţii la deliberarea deciziei pot fi grupaţi pe două categorii: o categorie de persoane care analizează problema respectivă, avizează sau fac propuneri, având astfel o participare indirectă, şi o categorie de persoane care participă direct la luarea deciziei. Participarea indirectă este determinată de specializarea administraţiei, implicând o participare tehnică, dar ea mai poate avea şi un caracter social şi unul politic .

În perioada actuală, deliberarea reprezintă activitatea la care participă în direct reprezentanţii efectivi ai intereselor colectivităţii, şi chiar cetăţenii, faptul devenind deja o regulă la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale.

Factorul „timp” este deasemenea un factor foarte important pentru decizia administrativă în raport cu cele două elemente ale sale (înţelegerea şi voinţa) precum şi cu cerinţele etapei în care oamenii trăiesc; decalajul de timp între luarea şi punerea sa în aplicare poate să atragă după sine consecinţe nefaste.

Activitatea din sfera administraţiei publice se realizează prin intermediul unei multitudini de decizii, pornind de la simple activităţi ale unui funcţionar şi până la documente oficiale semnate de miniştri sau preşedinţi de stat.

Decizia administrativă reprezintă o manifestare de voinţă a persoanelor sau organelor administraţiei, premergătoare acţiunilor de întreprins şi prin care acestea optează pentru o soluţie, în vederea atingerii unui scop/obiectiv sau a realizării unei finalităţi.

În administraţia publică informaţiile, calitatea acestora şi a prelucrărilor sunt deosebit de importante pentru procesul decizional. Impactul foarte mare al opţiunilor manageriale asupra populaţiei creează necesitatea fundamentării foarte atente a deciziilor şi manifestarea unui profesionalism ridicat. Deciziile reprezintă o componentă de bază a activităţii zilnice a funcţionarilor publici din zilele noastre, cu ajutorul lor realizându-se în cea mai mare parte activitatea din administraţia publică.

Rolul procesul decizional este extrem de complex, organele abilitate în acest scop având o mare responsabilitate pentru a putea evita adoptarea unor decizii eronate. De calitatea deciziilor depinde şi calitatea actului administrativ; de aceea trebuie să se urmărească eficacitatea rezultatelor deciziilor, însemnând un acces rapid la informaţiile relevante, recunoaşterea şi identificarea mai rapidă a problemei, acces mai uşor la instrumentele de analiză; şi eficienţa procesului decizional redată prin reducerea costurilor de decizie, reducerea timpului de decizie şi reducerea eforturilor depuse.