Sisteme administrative comparate în Marea Britanie și Italia

I.PARTICULARITATILE SISTEMELOR ADMINISTRATIVE

MAREA BRITANIE

In Regatul Unit al Marii Britanii au fost create structuri distincte pentru reprezentarea autorităţii.

Autoritatea juridică

Regatul Unit nu are o Curte Constituţională, nu are un sistem unitar de Curţi şi nu are o separare clară a legilor private şi publice aşa cum de altfel există în majoritatea ţărilor europene. Managementul public se derulează potrivit unor legi administrative, ca de altfel şi potrivit deciziilor Curţii Comunităţii Europene (E.C.).

În Anglia, Ţara Galilor şi Scoţia puterile administrative care acoperă sistemul legislativ şi juridic sunt divizate în mod deliberat între diferitele autorităţi. Scoţia are o lunga tradiţie în elaborarea unor proceduri de desfăşurare a serviciilor publice (Procurorul Fiscal) însă specialiştii afirmă că administraţia engleză este mai puţin orientată către cetăţeni. În Anglia şi Ţara Galilor aceste servicii au fost introduse în 1980 şi sunt mai mult orientate spre procedurile care se aplică în sectorul privat. Legile de bază diferă considerabil în cadrul Regatului de la o ţară la alta. În Anglia şi Ţara Galilor, spre deosebire de celelalte ţări europene, nu există un Cod Civil. Legile civile reunesc elemente din legile comune, statute şi din legi ale E.C.

Modelul managementului public din RU bazat pe legile administrative se realizează în două moduri distincte, ţinând seama de: impactul legislaţiei EC şi de deciziile curţilor.

Curtea Comunităţii Europene este folosită de cetăţenii englezi, în ultimii ani, ca o modalitate de rezolvare a unor probleme publice

Autoritatea legislativă

- Puterea legislativă este exercitată de un parlament bicameral, format din:

- Camera Comunelor ( 659 membri, aleşi prin vot direct, pentru un mandat de maximum 5 ani, între care 120 sunt femei, iar 9 sunt reprezentanţi ai minorităţilor etnice).

- Camera Lorzilor (peste 1.200 pairi, între care pairii ereditari, ale căror titlu şi loc în Camera Lorzilor sunt ereditare, şi pairi pe viaţă, titlu acordat pentru merite deosebite, care nu este ereditar ). Legea din 1999 privind Camera Lorzilor stabileşte un număr de 92 membri ereditari pentru această cameră. Scoţia şi Ţara Galilor au proprii reprezentanţi. Cei ai Scoţiei au o anumită autonomie legislativă şi financiară. Reprezentanţii Ţării Galilor nu se bucură de aceste drepturi. În 1999 a fost reînfiinţată o Adunare pentru Irlanda de Nord.

Regatul Unit alege 81 de membri care fac parte din Parlamentul European.

Parlamentul este autoritatea legislativă supremă

PARLAMENTUL

Regatul Unit are o doctrină tradiţională, aceea a suveranităţii Parlamentului, ceea ce înseamna ca nimeni nu are voie să amendeze legile aprobate de Parlament. În RU există şi excepţii de la această regulă a exercitării conducerii administrative, cum ar fi, de exemplu, în relaţia cu serviciile de securitate şi poliţia internaţională. Parlamentul este doar informat despre toate initiativele şi acordurile încheiate sub prerogativele puterii regale, deoarece acestea nu constituie probleme care să fie soluţionate şi aprobate de Parlament

Comisiile Departamentale Speciale constituite pe lângă Camera Comunelor se ocupă în mod expres cu urmărirea implementării efective a legilor. De asemenea, analizează probleme speciale, intocmesc rapoarte, iar ministrii de resort sunt invitaţi să participe la lucrările lor. În 1979 au fost constituite 14 astfel de comisii pentru a reflecta asupra responsabilităţilor pe care le are Guvernul Central. Fiecare comisie este deservită de catre un secretar, sau funcţionar care lucrează o perioadă limitată. Comisia Publică de Contabilitate se ocupă cu investigarea modului în care sunt utillizate fondurile băneşti aprobate de Parlament. Membrii aceastei comisii nu pot comenta deciziile care au un substrat politic şi îşi orientează investigaţiile pentru găsirea unor modalităţi de creştere a eficienţei si eficacităţii. Prin investigaţiile speciale pe care le realizează, Comisia Publică de Contabilitate are un rol important în managementul public întrucât este împuternicită să cerceteze toate acţiunile care implică resurse financiare.

Au fost constituite trei astfel de comisii speciale. Acestea analizează legile primite de la Comisia Europeană evidenţiind implicaţiile asupra celorlalte componente ale cadrului legislativ şi politicii UK, iar deseori formulează şi recomandări care pot fi discutate la nivelul Camerei Comunelor.

Camera Lorzilor are câteva astfel de comisii speciale, cea mai importantă este totuşi Comisia pentru Legislaţie, care examinează implicaţiile deciziilor legislative şi administrative, interesându-se mai puţin de aspectele politice. Această comisie analizează aproximativ 800 propuneri pe an. Comisia pentru Legislaţie ţine evidenţa membrilor Parlamentului European, a celor care fac parte din Comisia Europeană şi are relaţii foarte strânse cu acestea.