Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia

INTRODUCERE

Programele de cooperare transfrontalieră sunt un element esențial al politicii europene de vecinătate. Până de curând, acestea erau, de asemenea, unul dintre puținele domenii de cooperare cu Rusia. S-a constatat că programele au vizat nevoi relevante și au adus un sprijin valoros regiunilor de ambele părți ale frontierei externe a UE. Implementarea lor a început însă foarte târziu, iar complementaritatea cu alte programe finanțate de UE era insuficientă, la fel ca implicarea delegațiilor UE în țările vecine. Curtea de Conturi Europene formulează o serie de recomandări menite să remedieze aceste probleme de coordonare și de complementaritate și să consolideze monitorizarea rezultatelor programelor. Aceste aspecte vor fi esențiale, având în vedere viitorul plin de provocări pentru cooperarea transfrontalieră: invazia Rusiei în Ucraina a pus sub semnul întrebării jumătate dintre programele propuse pentru perioada de finanțare 2021-2027.

Cooperarea transfrontalieră este un element-cheie al politicii europene de vecinătate, care acoperă 16 țări situate de-a lungul frontierei externe a UE. Până de curând, aceasta era, de asemenea, unul dintre foarte puținele domenii rămase de cooperare dintre UE și Rusia. Pentru perioada 2014-2020, Comisia a instituit 15 programe comune cu țările învecinate (programele CTF-IEV). Cu o contribuție totală din partea UE de aproape 1 miliard de euro, aceste programe sunt destinate să aducă beneficii atât statelor membre, cât și țărilor învecinate cu care acestea au o frontieră terestră sau maritimă directă.

CAPITOLUL 1. O SCHEMA A CONȚINUTULUI, PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE PROGRAMULUI ȘI RELAȚIA CU ALTE PLANURI ȘI PROGRAME RELEVANTE

1.1 Schema programului

Programul Ro - Rs 2014-2020 vizează dezvoltarea socio-economică echilibrată și durabilă a regiunii de graniță dintre România și Republica Serbia prin intermediul proiectelor comune transfrontaliere și acțiunilor comune ale partenerilor români și sârbi.

Programul IPA CBC România-Serbia 2014 - 2020 a fost elaborat în cadrul „Asistență tehnică pentru programarea multianuală a viitorului program de cooperare transfrontalieră în zona de cooperare România-Serbia”.

Zona de program se află în centrul Macroregiunii Europene a Dunării. Cele două țări partenere includ o mare parte din bazinul hidrografic, suprafața lor totală reprezentând 10% din bazinul Serbiei și 29% din România.

Zona eligibilă pentru perioada de programare 2014-2020 în cadrul Programului IPA CBC România-Serbia include trei județe ale României (Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți) și șase raioane ale Republicii Serbia (Severno Banatski, Srednje Banatski, Južno Banatski, Braničevski, Borski, Podunavski). Suprafața totală este de 40.596 kmp (53,1% în România/ 46,9% în Serbia).

1.2 Obiective și domenii de intervenție

Programul propus sugerează patru axe prioritare, fiecare dintre ele conectată la o prioritate tematică, după cum urmează:

Axa prioritară 1: Promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea serviciilor de bază pentru o creștere favorabilă incluziunii

Axa prioritară 2: Protecția mediului și managementul riscurilor

Axa prioritară 3: Mobilitate sustenabilă și accesibilitate

Axa prioritară 4: Atractivitate pentru un turism sustenabil

Axa prioritară 5: Asistență Tehnică

În fiecare dintre prioritățile de mai sus, Programul CBC IPA România-Serbia propus sugerează obiectivele specifice care trebuie atinse, rezultatele așteptate și enumeră indicativ acțiunile de susținut, precum și cadrul de monitorizare care include indicatori de rezultat și indicatori de realizare.

Procesul SEA a fost utilizat pentru a propune acțiuni suplimentare care trebuie întreprinse sau modificări ale intervențiilor propuse ori de câte ori ar apărea oportunități de reducere a riscurilor lor de mediu sau de creștere a impacturilor benefice.

SEA a fost realizată în conformitate cu „Manualul privind SEA pentru politica de coeziune 2007-2013”, aprobat de CE, care reprezintă un material de referință principal pentru realizarea SEA, care este încă valabil și rămâne recomandat pentru procesul de programare 2014-2020.

Evaluarea a început cu un document de definire a domeniului de aplicare care sugera să se concentreze asupra următoarelor aspecte cheie de îngrijorare:

- Biodiversitatea

- Peisaj

- Inundații și secete,

- Calitatea apei

- Eroziunea și contaminarea solului

- Evenimente de poluare industrială și contaminare.