Cuprins
- 1. CE SUNT POLITICILE PUBLICE? DEFINIŢIE ŞI CONCEPTE CHEIE 2
- 2. EVALUAREA POLITICILOR PUBLICE 4
- 2.1. Definirea procesului de evaluare 4
- 2.2. Modalităţi de cuantificare în evaluare 4
- 2.3. Tipuri de evaluări 6
- 2.3.1.Evaluarea bazată pe rezultate 6
- 2.3.2.Evaluarea procesului politicilor publice 10
- 2.3.2.1.Evaluarea prospectivă 10
- 2.3.2.2.Evaluarea retrospectivă 12
- 2.3.3.Monitorizarea ca evaluare continuă 13
- 2.4. Surse de informare utilizate în evaluare 14
- BIBLIOGRAFIE 16
Extras din referat
1. Ce sunt politicile publice?
Definiţie şi concepte cheie
Domeniul de cercetare al politicilor publice reprezintă un domeniu de graniţă între mai multe discipline “clasice” precum ştiinţa politică, sociologia, psihologia socială, ştiinţa juridică sau economia. Studiul politicilor publice ar reprezenta branşa cea mai recentă a ştiinţei politice. În ceea ce priveşte tehnicile şi metodele de cercetare, acestea sunt împrumutate din diverse discipline sociale şi adaptate nevoilor de instrumentar pentru fiecare studiu în parte.
Domeniul politicilor publice (cercetarea şi analiza în domeniu) poate fi definit foarte bine ca ocupându-se de studiul deciziilor politico-administrative de alocare a diverselor forme de resurse (materiale, financiare, de know how, simbolice). Politicile publice, obiectul de studiu al disciplinei în cauză, reprezintă acţiuni realizate de către guvern (central sau local) ca răspuns la problemele care vin dinspre societate. Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică, centrală sau locală, încearcă cu ajutorul unui program de acţiune coordonat să modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali.
Decantând definiţia de mai sus rezultă o serie de elemente care dau consistenţă unei politici publice.
În primul rând, o politică publică este formată dintr-un ansamblu de măsuri concrete care dau substanţă politicii publice. Traseul constitutiv al unei politici publice este punctat de diverse decizii. Deci, un al doilea element este dat de faptul că o politică publică se defineşte prin aceste decizii, forme de alocare a resurselor, a căror natură este mai mult sau mai puţin autoritară şi în care coerciţia este mereu prezentă. În al treilea rând, o politică publică se înscrie “într-un cadru general de acţiune”, ceea ce ne permite să distingem între o politică publică şi simple măsuri izolate. În acest cadru de acţiune, o politică publică are obiective şi scopuri precizate, stabilite în funcţie de valori, norme şi interese. Acesta ar fi al patrulea element. Iar ultimul, al cincilea, este dat de faptul că o politică publică are un public, adică indivizi şi grupuri a căror situaţie este afectată de deciziile luate în politica publică în cauză.
Politicile publice sunt acţiunile realizate de către guvern (central sau local) ca răspuns la problemele care apar dinspre societate. Vorbim despre politici publice atunci când o autoritate publică, centrală sau locală, încearcă cu ajutorul unui program de acţiune coordonat să modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali.
La nivel naţional, politicile publice pot să apară dinspre oricare dintre instituţiile majore ale Statului (Parlament, Preşedinte, Guvern – central sau local).
Cele cinci elemente care dau consistenţă unei politici publice sunt:
1. o politică publică este formată dintr-un ansamblu de măsuri concrete, care dau « substanţă » unei politici publice;
2. o politică publică cuprinde decizii sau forme de alocare a resurselor, a căror natură este mai mult sau mai puţin autoritară şi în care coerciţia este mereu prezentă;
3. o politică publică se înscrie într-un « cadru general de acţiune », ceea ce ne permite să distingem între o politică publică şi simple măsuri izolate;
4. o politică publică are un public, adică indivizi şi grupuri a căror situaţie este afectată de către politica publică în cauză;
5. o politică publică are obiective şi scopuri, stabilite în funcţie de norme şi valori.
Procesul de realizare a unei politici publice cuprinde şase etape:
1. Identificarea problemei - are loc atunci când un eveniment, o persoană, un grup reuşesc să atragă atenţia asupra unei probleme, spre soluţionare, prin intervenţia puterii publice.
2. Punerea pe agenda politică - este faza în care problema identificată este luată serios în consideraţie de către oficiali (putere publică şi politică). Nu toate problemele identificate ajung şi pe agenda politică.
3. Formularea cadrului de politică publică - atunci când o anume problemă ajunge să fie considerată de către oficiali, nu înseamnă automat că o politică publică va fi creată. Cineva (o anume autoritate) trebuie să dezvolte un program care să se refere la rezolvarea problemei.
4. Adoptarea unei politici publice - aici ne referim la toate eforturile pentru ca un anume program să fie adoptat ca şi program guvernamental. În această fază sunt concentrate elementele de negociere, dictate de interese, care pot schimba viziunea iniţială asupra unei politici publice.
5. Implementarea unei politici publice - este un stadiu critic de realizare a unei politici publice. Aici rolul administraţiei este decisiv.
6. Evaluarea de politici publice - care are ca scop determinarea eficienţei unei politici publice. Se analizează modul în care diversele activităţi au condus la îndeplinirea scopurilor iniţiale.
Pentru a înţelege mai bine acest termen putem considera câteva definiţii suplimentare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evaluarea Politicilor Publice.doc