Mituri și Mitologii Politice

Cartea de fata face referire la imaginariul politic. Se bazeaza pe experienta vasta a lui Raoul Girarget.

Tema miturilor politice, desi controversata la o prima impresie, imposibil de abordat in perioada comunista, este abordata in prezenta lucrare sub diferitele ei forme, pornindu-se de la ambivalenta lor.

Girardet face apel la efervescenta mitica si la procesul de tip mitogenetic care, spune el, sunt mai des folosite si mult mai puternice in perioade de importanta fractura istorica. Aici aduce in discutie problematica perioadelor Comunismului, in care miturile erau foarte des folosite cu scopul legitimarii unor actiuni sau in scop explicativ.

Miturile

Miturile sunt ecrane pe care se proiecteaza angoasele colective, modalitati de reactie la diferite tensiuni din interiorul structurilor de factura sociala.

Revenind la imaginar…

Istoriografic, imaginarul intervine permanent legitimand prezentul prin ceea ce inseamna informarea, dar si interpretarea trecutului. Se face apel deasemenea in paginile cartii la societatile totalitare care au deformat istoria intr-un mod mult mai dezastruos decat celelalte societati-de tip deschis. (asemeni perioadei comuniste din tara noastra cand Partiduul Comunist detinea control total asupra sistemului educational si dicta programele manualelor scolare si a cartilor de istorie)

Prin diferite mesaje propagandiste si la un nivel ridicat de cenzura, propagarea ideilor are loc la un nivel mult mai nociv si mai rapid in societatile cu regimuri totalitare decat in societatile cu regimuri democratice.

Miturile comuniste se axeaza, in principal pe o realitate subjacenta, pe constructii mitice religioase. Totalitarismele moderne sunt constituite pe realitatea raului care este impetuos necesar sa fie eliminat din radacini.

Privind miturile, exista spune Girardet unele sunt mai semnificative:

1. mitul varstei de aur

2. mitul revolutiei salvatoare

3. mitul complotului malefic

Acestea sunt prezente in societatile comuniste si fac parte din inventarul clasic al imaginariului politic.

Miturile subversive

Mitul salvatorului este un astfel de mit, el avand o serie de implicatii de tip occidental.

Miturile zonale au si ele legatura cu Occidentul-integrare, sincronizare europeana-ele sunt opuse miturilor izolationiste, societatile ce sustin una dintre aceste categorii neputand fi adepte ale celeilalte. Se face deasemenea apel la momentul in care un mit are success; Mitul disidentului este foarte important pentru revolutia de catifea de pilda, prin urmare un astfel de mit nu ar avea atatat trecere in societatile actuale.

In anii ’60 apar contramiturile spune Girardet, ca reactie la fenomenul mitologic in ansamblul lui. Cu referire la capacitatea mobilizatoare a mitului, cartea spune ca ea este extrem de importanta pentru intelegerea fenomenului in ansamblul lui. Se face referire la aceasta mai ales, atunci cand se discuta despre ceea ce inseamna perioadele politice fracturate, problematice.

Urmatoarea abordare a cartii are loc din perspectiva miturilor oficiale ale comunismului, de sus in jos-aceste mituri au devenit spune el, de-a lungul timpului obiecte de studiu pentru cercetari, fiind intalnite si in spatiul romanesc.

Miturile comunismului romanesc sunt abordate si ele in prezenta lucrare, fiind considerate obiecte si mentinatoare de mentinere a regimului impus de Comunism. Se trateaza apoi problematica dimensiunii mitologice romanesti, a colectivizarii dintre mit si realitate. (Exemplul mitului salvatorului-de la Maresalul Ion Antonescu la Regele Mihai). Mitul unitatii este deasememea un subiect al primului capitol si se vorbeste despre el ca un cliseu al mentalului de tip traditional.