Politicile Uniunii Europene

UE numara 27 de state membre si 450 milioane de locuitori.

In Ue nu exista majoritate ci numai minoritati.

Politicile comune raspund si unui principiu fundamental al constructiei europene,

acela al solidaritatii si coeziunii. Existenta politicilor comune confera unicitate UE

pentru ca demonstreaza acceptarea cedarii unei parti a suveranitatii statelor

membre catre institutiile europene.

Competentele UE

In conformitete cu tratatul de la Lisabona, delimitarea competenteor UE se bazeaza

pe principiul atribuirii.

Utilizarea competentelor Uniunii este condusa de principiile subsidiaritatii si

proportionalitatii:

UE actioneaza in limitele competentelor conferite de statele membre prin tratate

conform unor principii:

- conform principiului atribuirii, UE actioneaza in limitele competentelor

conferite ei de catre statele membre prin tratate pentru atingerea obiectivelor

stabilite;

-conform principiului subsidiaritatii , in domeniile care nu se incadreaza in

competenta sa exclusiva, Uniunea actioneaza numai daca si in masura in care

obiectivele actiunii vizate nu pot fi suficient realizate de catre statele membre, la

nivel central, regional sau local, dar se pot realiza mai bine la nivelul UE.

-conform principiului proportionalitatii, continutul si forma actiunii

Uniunii nu depasesc ceea ce este necesar pentru atingera obiectivelor UE stabilite

prin tratate.

Competenta exclusiva detine UE in urmatoarele domenii:

-uniunea vamala;

-stabilirea regulilor concurentiale necesare pentru functionarea pietei interne;

-politica monetara pentru statele care au adoptat moneda euro;

-conservarea resurselor biologice ale marii in cadrul politicii comune in domeniul

pescuitului;

-politica comerciala comuna;

-pentru incheierea unui acord international, atunci cand aceasta actiune este

prvazuta intr-un act legislativ al UE.

Competenta partajabila este atribuita UE in urmatoarele domenii principale:

-piata interna;

-politica sociala pentru pentru aspectele prevazute in Constitutie;

-coeziune economica, sociala si teritoriala;

-agricultura si pescuitul, exclusiv conservarea resurselor biologice marine;

-mediu;

-protectia consumatorilor;

-transportul;

-retelele transeuropene;

-energia;

-spatiul libertatii, securitatii si justitiei;

-problemele comune ale sigurantei in materie de sanatate publica pentru aspectele

definite prin Constitutie.

Competenta de a actiona pentru sprijinirea, coordonarea si suplimentarea

actiunilor statelor membre se manifesta in urmatoarele domenii:

-protectia si ameliorarea sanatatii umane;

-industria;

-cutura;

-turismul;

-educatia, formarea profesionala, tinerii, si sportul;

-protectia civila;

-cooperarea administrativa.

Politica agricola comuna si dezvoltarea rurala

Politica agicola comuna a devenit prima axa a constructiei comunitare si absoarbe si

azi mai mult de jumatate din bugetul Comunitatii.

Argumente care stau la baza crearii politicii agricole comune:

-activitatea gricola nu poate fi comparata cu alte activitati economice (depinde de

influente climatice si cicluri biologice);

-greutatile intampinate in incercarile de a echilibra productia agricola , in

colaborare cu cererea constanta de hrana, ar putea duce la mari fluctuatii de

preturi in cadrul UE, daca nu ar exista masuri de reglare a pietei;

-fara protectia corespunzatoare la granite, variatiile de preturi pe piata ar face sa

scada preturile comune si ar duce, astfel, la mutari de productie;

-din cauza numarului mare de regiuni mai putin favorizate, masurile pentru

diminuare deficientelor structurale sunt cu atat mai necesare, in scopul mentinerii

nivelului de productie si a populatiei.

-dezvoltarea rurala a fost dintotdeauna un obiectiv important al politicii comune.

60% din populatia UE locuieste in mediul rural, care reprezinta 90 % din teritoriul

Comunitatii.

La sfarsitul sec. XX problema fundamentala era ca populatia ocupata in

agricultura a scazut considerabil, iar participarea sa la produsul intern brut al UE

se ridica la 1,7%, ea continuand sa ocupe un loc important in bugetul brut al UE ,

detinand o pondere de 42,7 % in totalul bugetului EU.

Aproximativ 8 milioane de oameni din UE sunt angajati permanent sau temporar

in domeniul agricol.

Marimea medie a unei ferme in UE ajunge la 17,4 ha.