Contractul de Transport Feroviar

Traficul feroviar internaţional de mărfuri cuprinde totalitatea transporturilor de mărfuri

efectuate pe căile ferate între două sau mai multe state, modul lor de efectuare fiind reglementat de către convenţiile internaţionale încheiate între state.

Principalele reglementări internaţionale feroviare sunt : „Convenţia cu privire la transporturile internaţionale feroviare” – COTIF (Convention Relative aux Transports Internationaux Feroviaires). Acest regulament se aplică între ţările membre ale Convenţiei COTIF.

Forma actuală a Convenţiei COTIF cuprinde prevederi din următoarele reglementări:

- Regulamentul privind transportul mărfurilor perisabile.

- Regulamentul privind transportul mărfurilor în containere.

- Regulamentul privind încărcarea şi fixarea încărcăturilor pe vagoane descoperite.

- Regulamentul mărfurilor pe palete.

- Regulamentul de transport al vagoanelor particulare.

- Regulamentul privind transportul feroviar al mesageriilor.

- Regulamentul pentru folosirea reciprocă a vagoanelor de marfă în trafic internaţional – RIV (Regulamento Internazionale Veicoli).

Principalele convenţii pentru folosirea în comun a unor tipuri speciale de vagoane: cu

regim de temperatură, de presiune, pentru mărfuri periculoase la transport, agabaritice etc. sunt urmatoarele:

1. INTERFRIGO – pentru exploatarea vagoanelor cu regim de temperatură – mărfuri perisabile.

2. INTERCONTAINER – pentru transportul containerizat al mărfurilor pe calea ferată

Convenţii bilaterale (stabilite în principal între state vecine), între căile ferate pentru reglementarea traficului dintre staţiile de frontieră, modalităţi de vămuire a mărfurilor, ritmul de expediere (volumul de transport), transbordarea vagoanelor etc.

1. Scrisoarea de trăsură internaţională

În traficul internaţional de mărfuri contractul de transport se consideră încheiat în momentul în care calea ferată de predare a primit marfa la transport însoţită de scrisoarea de trăsură pe care a aplicat ştampila sa. După aplicarea ştampilei scrisoarea de trăsură face dovada încheierii contractului de transport iar data ştampilei aplicată pe scrisoarea de trăsură este considerată dată a expedierii mărfii.

Contractul de transport încheiat între calea ferată de predare şi expeditor are, în virtutea clauzelor convenţiilor menţionate mai sus un caracter internaţional unic. El nu angajează numai răspunderea căii ferate de predare ci şi a celorlalte căi ferate care participă la derularea transportului mărfii respective. Căile ferate care s-au anajat la transportul respectiv răspund solidar faţă de expeditor pentru executarea în bune conditi a transportului şi pentru redarea mărfii destinatarului menţionat în scrisoarea de trăsură. La rândul său expeditorul se obligă să respecte toate obligaţiile ce îi revin în legătură cu predarea mărfii şi cu plata taxelor de transport. Pentru fiecare expediţie se emite o anumită scrisoare de trăsură internaţională. Există aşadar scrisoare de trăsură internaţională de tip CIM în două variante:

a. Pentru transportul mărfurilor cu viteză mică

b. Pentru transportul mărfurilor cu viteză mare, care este barată cu două benzi roşii.

Scrisorile de trăsură de tip CIM sunt însotite şi de un buletin de francare în care căile ferate care participă la transportul respectiv înscriu taxele de transport şi accesorii care li se cuvin.

Transportul internaţional de mărfuri este supus „Convenţiei cu privire la transporturile internaţionale feroviare (COTIF)”, care conţine „Regulile uniforme privind contractul de transport internaţional feroviar al mărfurilor (CIM). Aceste reguli stabilesc un singur document de transport, şi anume SCRISOAREA DE TRĂSURĂ CIM, care reprezintă practic forma concretă a contractului de transport feroviar internaţional de mărfuri.

Contractul se încheie între expeditorul mărfurilor şi staţia de predare/primire a căii ferate, care acţioneaza în calitate de reprezentant unic al tuturor căilor ferate participante la transport până la destinaţia finală.

Scrisoarea de trăsură CIM conţine în mod obligatoriu următoarele date:

- numele şi adresa completă a expeditorului (o singură persoană fizică sau juridică) şi a destinatarului;

- staţia de predare şi de destinaţie;

- marfa – denumire, greutate, felul ambalajului, numărul de colete, mărci;

- vagonul – numărul, felul (complet sau coletărie), limita de încărcare, număr osii etc.;

- vama – locul unde se efectuează vama, număr, cod, tarif vamal, documente anexe pentru organele vamale şi alte autorităţi administrative.

În afară de aceste menţiuni obligatorii, în scrisoarea de trăsură se înscriu şi alte menţiuni importante, atât pentru predator, cât şi pentru destinatar, cum sunt:

- înscrierea, după denumirea staţiei de destinaţie, a liniei industriale a destinatarului (ex: LDG Fortund), menţiunea fiind importantă nu numai pentru destinatar, ci şi pentru predator, atunci când francarea este până la destinaţia finală;

- indicarea în scrisoarea de trăsură a tarifelor pe care expeditorul are dreptul să le aleagă, iar calea ferată obligaţia să le aplice (dacă condiţiile de aplicare sunt îndeplinite)

- înscrierea rutei de transport pe care expeditorul a stabilit-o în funcţie de interesele sale (preţ şi durata de transport), cu indicarea punctelor de frontieră prin care va tranzita transportul. În lipsa acestor menţiuni, calea ferată este în drept să aleagă ea ruta şi să calculeze/încaseze taxele de transport şi accesorii (inclusiv să stabileasca termenul de executare a transportului), în conformitate cu ruta pe care a ales-o.