2009 - turismul românesc, încotro

Aderarea la Uniunea Europeană constituie un proces complex care implică mutaţii esenţiale din punct de vedere al conceperii şi desfăşurării activităţii în toate domeniile vieţii sociale, economice şi politice ale României. Esenţa acestor transformări rezidă în eficientizarea activităţii în toate sectoarele, fiind necesar un nou model de organizare, conducere şi control, bazat pe principii şi mecanisme economico-manageriale moderne, adaptate la realităţile perioadei pe care o parcurgem, în concordanţă cu rigorile economiei UE.

Pentru sectorul turistic românesc aderarea la UE prezintă o deosebită importanţă. Pe toate planurile aderarea implică oportunităţi dar şi riscuri şi prin urmare beneficii şi costuri. Turismul românesc trebuie să facă faţă acestor noi realităţi. Oferta turistică românească nu s-a schimbat de-a lungul timpului, devenind necompetitivă în raport cu exigenţele cererii turistice şi ale produselor turistice similare de pe piaţa internaţională conducând la o scădere continuă a cererii externe.

Pentru a face faţă competiţiei turistice internaţionale este necesară modernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea unor produse turistice moderne şi competitive pe piaţa turistică. Realizarea acestui deziderat implică o nouă strategie de dezvoltare a turismului care să pună accent pe acele produse care conferă României un avantaj competitiv pe piaţa turistică internaţională.

Integrarea turismului românesc la UE se poate realiza datorită câtorva caracteristici ale acestuia:

a.) Universalitatea. Turismul există latent în fiecare fiinţă umană, sub forma unei dorinţe de a călători, de a cunoaşte noi locuri, oameni, culturi.

b.) Democratizarea. În prezent, turismul este accesibil tuturor categoriilor sociale, indiferent de statutul social, naţionalitate, religie, sex, vârstă.

c.) Globalizarea. În ultimii 20 de ani s-au produs mutaţii profunde în modul de exploatare a turismului. Aceste mutaţii se manifestă la nivelul strategiilor manageriale destinate să aducă profituri considerabile organizaţiilor de turism şi comunităţilor locale. Strategiile reflectă tendinţa de restructurare a economiei mondiale, globalizarea putând fi înţeleasă la nivel economic, politic şi ideologic.

d.) Comercializarea. Turismul oferă pieţelor oportunităţi pentru numeroase activităţi economice viabile.

UE pompeaza miliarde de euro în dezvoltarea turismului -

Fonduri pentru infrastructură şi pentru promovare internaţională

După ce România a devenit parte integrantă a Uniunii Europene, dezvoltarea unei afaceri într-un domeniu precum turismul a devenit mult mai accesibilă întreprinzătorilor datorită fondurilor europene. Pentru perioada 2007-2013, UE a pus pe tavă României peste 2,5 miliarde euro pentru obţinerea unui turism de calitate, care să devină competitiv pe piaţa internaţională. Aceşti bani reprezintă o adevărată binecuvântare pentru o ţară care are o bază de cazare formată, în proporţie de 70% din hoteluri de până la 3 stele, dar sarcina cea mai grea le revine agenţilor economici şi autorităţilor locale care trebuie să elaboreze proiecte eligibile şi să respecte condiţiile impuse de UE.

Turismul este unul dintre domeniile în care s-a investit tot mai mult în ultimii ani, mai ales în zonele cu un potenţial ridicat, precum litoralul şi staţiunile montane. Deşi accesarea unui credit bancar este o piatră de încercare pentru majoritatea întreprinzătorilor, puţini dintre investitorii români au solicitat sprijin european atunci când au pus bazele unei afaceri în acest domeniu. Nu mai este un secret pentru nimeni că ţara noastră are un potenţial turistic imens, care nu este exploatat decât într-o proporţie foarte mică. Un alt adevăr dureros este acela că România este cu mult în urma ţărilor învecinate în ceea ce priveşte dezvoltarea acestui sector economic.

Dezvoltarea turismului în România nu se poate realiza decât prin investiţii substanţiale ce nu pot fi suportate, în totalitate, de mediul privat sau de bugetul de stat. În sprijinul agenţilor economici, a asociaţiilor profesionale şi a autorităţilor locale vine Uniunea Europeană, care a lansat proiecte pe mai multe sectoare ale activităţii turistice, ce se adresează tuturor celor interesaţi. Pe de altă parte, aproximativ 95% dintre operatorii de turism fiind IMM-uri, există o multitudine de surse de finanţare prin programele operaţionale regionale şi sectoriale ale UE. Din iulie 2007, agenţii economici din domeniul turismului şi autorităţile locale pot accesa fonduri europene de peste 2,5 miliarde euro, pentru turismul autohton, cea mai mare parte a banilor (2 mld euro) provenind din Fondul European Agricol şi de Dezvoltare Rurală privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zona rurală şi promovarea turismului rural.

Acestor fonduri li se adaugă peste 500 milioane euro pentru turismul rural şi religios, bani pe care Uniunea europeană îi pune la dispoziţie României până în 2013 prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională. În plus, acest domeniu mai beneficiază de alte 87 milioane euro, care provin din fonduri naţionale. Fondurile pot fi atrase direct şi de către operatorii din turismul balnear prin intermediul proiectelor de investiţii care au ca scop creşterea calităţii serviciilor de cazare, achiziţionarea de aparatură medicală şi tratament sau dezvoltarea bazelor de agrement turistic. Un alt program finanţat de uniunea Europeană, care are un buget de 131,76 milioane euro, din care 19,76 milioane euro sunt fonduri naţionale publice, este destinat creşterii competitivităţii economice în turism în vederea reducerii decalajelor faţă de productivitatea medie europeană.