Amenajarea turistică a teritoriului

Cap. I Opţiunea pentru tipul de amenajare

1.1 Motivaţia alegerii zonei Mogoşoaia

Comuna Mogoşoaia se caracterizează printr-un cadru natural deosebit de frumos reprezentat de Pădurea Mogoşoaia şi lacul cu acelaşi nume, şi mai ales de prezenţa Palatului Mogoşoaia, un splendid monument de arhitectură ce îmbină elemente ale arhitecturii autohtone cu arta italiană. Profilul său armonios se oglindeşte în apele lacului Mogoşoaia spre care se coboară un şir de terase succesive. Parcul în care este situat palatul este împodobit cu coloane, statui, garduri vii, arbuşti care sporesc pitorescul locului. Acesta găzduieşte un frumos muzeu de artă feudală brâncovenească.

În această zonă se regăseşte de asemenea şi o infrastructură generală bine reprezentată (canalizare, alimentare cu energie electrică, cu apă, gaze, drumuri de acces), însă lipsesc posibilităţile de cazare, distracţie şi agrement.

Prezenţa Palatului Mogoşoaia este, cu desăvârşire, motivaţia principală pentru alegerea zonei respective ca atracţie turistică.

1.2 Tipul de amenajare

Din punctul de vedere al resurselor, amenajarea ce se va realiza va fi una de tip univoc, după natura spaţiului geografic, va fi o amenajare periurbană, iar din punct de vedere al resurselor turistice şi al modului de distribuţie a acestora în teritoriu va fi o amenajare punctiformă. Amenajarea zonei Mogoşoaia se va adresa turismului de weekend.

Cap. II Selecţia zonei

2.1 Localizarea zonei - Căi de acces

Localizarea zonei

Comuna Mogoşoaia se află la 15 km de Bucureşti, în judeţul Ilfov.

Căile de acces sunt:

- rutiere: Drumul Naţional 1A (DN1A);

- feroviare: calea ferată pe ruta Bucureşti – Urziceni;

- aeriene: Aeroportul Internaţional Otopeni (11,1 km de Mogoşoaia) şi Aeroportul Băneasa (11,4 km de Mogoşoaia).

2.2. Potenţialul turistic al zonei

2.2.1 Resurse naturale

Condiţiile natural

Relief: Comuna Mogoşoaia se suprapune pe subunităţi ale Câmpiei Vlăsiei, unitate a Câmpiei Române.

Clima: Clima este temperat continentală, temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -2,5 grade C, iar cea a lunii iulie de 23 grade C.

Flora şi fauna: În pădurea Mogoşoaia se întâlnesc specii de arbori seculari, stejari, plopi şi salcii, creând astfel un minunat loc de recreere. La circa 25 km de Mogoşoaia, se află situată Pădurea Snagov, zonă deosebit de atractivă pentru locuitorii capitalei. Aceasta este amenajată ca un imens parc în cadrul căruia se găsesc plaje, restaurante etc. A fost declarată rezervaţie naturală, vegetaţia sa lemnoasă fiind reprezentată de stejari, carpeni, tei etc. La 30 km de Mogoşoaia se află Pădurea Căldăruşani, unde se practică vânătoare de iepuri şi fazani. O parte din această pădure formează o rezervaţie forestieră ce adăposteşte stejari, plopi şi sălcii. Foarte aproape de Mogoşoaia, se află Pădurea Băneasa; un punct special de atracţie este colţul zoologic care dispune de câteva sute de exemplare de animale. Pădurea Cernica oferă şi ea numeroase posibilităţi de vânat.

La 6 km de Mogoşoaia se află Pădurea Râioasa, rezervaţie forestieră şi floristică; denumirea pădurii se explică prin aspectul copacilor care au pe scoarţă foarte mulţi muşchi şi licheni. În apropiere de Mogoşoaia se află oraşul Buftea, în nord-estul acestuia fiind situată Pădurea Bufteanca ce cuprinde specii de stejar, garniţă, cer şi salcâm.

Hidrografie: Lacul Mogoşoaia, 15 km de Bucureşti, are o suprafaţă de 66 ha; pe malul stâng al acestuia a fost amenajat un ştrand. Lacul Snagov poate fi considerat unul din cele mai mari limane fluviatile din Câmpia Română, având o suprafaţă de 576 ha, o lungime de 18 km şi adâncime maximă de 9 m. Lacul Căldăruşani ca şi Snagovul este un vechi liman fluviatil cu o lungime de 6 km şi o adâncime de 5 m. Pe malul drept al Lacului Cernica a fost amenajat un ştrand dotat cu cabine debarcader, restaurant, cabinet medical, terenuri sportive. Lacul Pantelimon (260 ha) are amenajate pe malul drept terenuri sportive şi ştranduri. Lacul Buciumeni (87 ha) este folosit cu precădere pentru pescuit.

2.2.2. Resurse antropice

Palatul Mogoşoaia, la 14 km de Bucureşti, a fost construit ca reşedinţă princiară de către Prinţul Constantin Brâncoveanu în 1702 pentru fiul său Ştefan. Palatul este un monument arhitectonic care combină caracteristicile decorative valahe si bizantine cu trăsături caracteristice renaşterii italiene.. Începând cu anul 1957 palatul a devenit muzeu, aici find creată şi o casă de odihnă a Uniunii Scriitorilor din România. Eleganţa şi rafinamentul trăsăturilor fac acest edificiu unic în arhitectura rezidenţială românească.

Palatul Ştirbei din oraşul Buftea a constituit reşedinţa de vară a domnitorului Barbu Ştirbei. Un alt element istoric situat în apropierea comunei Mogoşoaia este biserica Rebegeşti, monument antebelic. Edificii religioase: Mănăstirea Snagov, Mănăstirea Cernica şi Mănăstirea Căldăruşani.

2.2.3. Condiţiile socio-economice

La 1 iulie 2000, populaţia judeţului Ilfov era de 275.482 km2, dintre care 105,2 mii persoane ocupate pe total activităţi. Numărul mediu de salariaţi este de 53.306 persoane, iar numărul de şomeri de 6.955, dintre care 3.233 femei.

În apropiere de Mogoşoaia, se află oraşul Buftea, centru industrial care se impune prin câteva unităţi reprezentative la nivel naţional: Sanuftex (vată), întreprindere de ambalaje şi piese de schimb pentru agricultură şi fabrică de conserve. La acestea se adaugă “Avicola” şi “Granulit”, diferite unităţi de materiale de construcţie (unităţi de prelucrare a marmurei) şi de reparaţii (vagoane frigorifice).