Analiza Pieței Turistice Românești

Introducere

Romania are un potential turistic urias, insuficient exploatat. Din punct de vedere turistic, Romania a ramas insa in urma statelor invecinate, precum Ungaria sau Bulgaria. Totusi, perspectivele sunt imbucuratoare, turismul romanesc avand mari sanse sa devina competitiv. Potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor, din punct de vedere al perspectivelor de crestere a industriei turismului si calatoriilor, Romania ocupa locul sapte din cele 176 de tari analizate. Romania este cea mai atractiva destinatie pentru investitii din Europa de Sud-Est, atragand interesul investitorilor pentru activitati cu valoare adaugata, se arata intr-un studiu al companiei de consultanta Ernst & Young. Astfel, 52% dintre potentialii investitori intervievati in cadrul studiului au indicat Romania ca o destinatie atractiva pentru investitii, in comparatie cu 50% pentru Turcia si 40% pentru Bulgaria.

Capacitatea de cazare turistică

Ca urmare, capacitatea de cazare este semnificativă în România (280.000 locuri de cazare), comparativ cu alte ţări cu realizări remarcabile în domeniul turismului (Cehia, Croaţia, Polonia, Ungaria ş.a.). Practicarea unui turism de masă însă, a făcut să predomine unităţile de cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe litoralul românesc depăşeşte 80%).

Procesul de privatizare în acest sector a fost foarte lent: în anul 2007 numai 3.54% din unităţile de cazare erau proprietate privată. Începând cu anul 2008, turismul românesc a intrat pe o pantă ascendentă, prin privatizarea aproape integrală a structurilor de cazare aflate în patrimoniul statului (72%), datorită investiţiilor realizate şi a programelor naţionale de dezvoltare lansate de Ministerul Turismului.

În 2007, structurile totale de capacitate turistică au fost de 3.65 în comparaţie cu 3.00 în 2006. În această periodă s-au construit trei hoteluri pentru tineret, şapte cămine şi zece popasuri turistice. De asemenea, numărul de vile turistice a scăzut de la 967 în 2007 la 853 în 2008, cel al cabanelor turistice de la 189 la 145 şi cel al caselor de închiriat de la 79 la 57. O scădere în numărul de capacităţi turistice s-a înregistrat de asemenea, respectiv a scăzut de la 297.853 în 2007 la 257.347 în 2008, însă numărul structurilor cu funcţiune de cazare turistică a crescut de la 39.673.875 (număr de cazări-zile) în 2006 la 41.983.435 în 2007.

Numărul unităţilor de cazare a crescut în ultimii zece ani cu aproximativ 31%, în special datorită apariţiei unor noi forme de cazare (pensiuni rurale, urbane şi agroturistice, hoteluri pentru tineret şi hosteluri). Cu toate acestea, numărul locurilor de cazare pe toate tipurile de unităţi şi categorii, în ultimii zece ani, a scăzut cu aproape 8% datorită retrocedării imobilelor naţionalizate (în special vile turistice) şi schimbării destinaţiei unor structuri.

În prezent, există patru hoteluri de cinci stele în capitală, respectiv Marriot, Hilton, CrownPlaza şi Intercontinental şi unsprezece hoteluri de patru stele, respectiv Majestic, Continental, Monte Nelly, Lido, Chrystal Palace, Howard Johnson, Sofitel, Stil Hotel, Sky gate, Class Hotel şi Hotel 7.

Investiţiile realizate în turism au fost de 2,1% in 2007, ceea ce inseamna 7,9 miliarde lei Pana in 2017, va creste in termeni nominali la 2,9% din PIB (22,5 miliarde lei). Cererea totala pentru servicii romanesti de turism a generat 27,7 miliarde lei in 2007 si va creste anual, in medie, cu 7,7% pana in 2017. Ritmul de crestere este superior celui mondial. Romania ocupa locul 58 in lume dupa marimea absoluta a industriei turismului si calatoriilor si se claseaza pe locul 157 din 176 de tari, dupa criteriul contributiei relative a turismului la economia nationala, se mai arata in raportul WTTC.

Capacitatea de cazare pe forme de turism-locuri

Indicele mediu de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune variază în ultimii ani în jurul valorii de 34,5% (41,8% la hoteluri), iar durata medie de şedere la nivelul întregii ţări este de 3,6 zile în toate structurile de cazare, sub nivelul mediei europene. Staţiunile balneare deţin primul loc atât în ceea ce priveşte indicele de utilizare a capacităţii de cazare (50,8% ), cât şi durata sejurului unui turist, cu o medie de 8,9 zile.

Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistică a României se află în staţiunile de pe litoralul Mării Negre, 16,3% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv Tulcea), 15,7% în staţiunile balneare, 11,5% în staţiuni montane, 0,8% în Delta Dunării şi 12,9% din locurile de cazare în alte trasee şi destinaţii turistice.