Dezvoltarea Turismului în Municipiul Chișinău

INTRODUCERE

Actualitatea temei.

Domeniul turismului în general şi în special turismului rural este unul prioritar pentru dezvoltarea social-economică.

Turismul constituie cca. 1% din PIB-ul naţional, însă această ramură poate diversifica substanţial economia localităţilor rurale, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă.

În prezent în Republica Moldova fluxul turiştilor străini a scăzut substanţial până la nivelul de 100-150 mii de persoane anual, dintre care doar cca. 20 de mii vin prin filiera agenţiilor de turism naţionale, iar restul vin individual motivaţi de imaginea creată de Moldova în perioada sovietică, la rude şi prieteni sau datorită întreţinerii relaţiilor de afaceri cu partenerii autohtoni.

În ultimii ani, după o creştere a micii hotelării în or. Chişinău, investiţiile sunt orientate şi spre ariile rurale: câteva pensiuni agroturistice în zona Orheiului Vechi, reutilarea unei tabere de vară în vilă turistică în s. Albota, construcţia unui hotel rural în satul Lalova, satul de vacanţă din Hârtop ş.a. Investiţiile direcţionate în construcţia micilor hotele în mediul rural sunt practic cu 30-40% mai mici decât în or. Chişinău, datorită preţului mai mic al terenurilor,materialelor de construcţie şi remunenării resurselor de muncă. Însă dacă un edificiu (deja existent) din gospodăria ţărănească este transformat şi amenajat în pensiune turistică aceste costuri se reduc încă la jumătate.

Deşi dezvoltarea turismului rural este intens mediatizată iar antreprenorii apreciază această formă de turism ca una din oportunităţile de dezvoltare şi diversficare a afacerilor, trebuie de remarcat că nu sunt nici pe departe valorificate eficient toate oportunităţile de care dispune Republica Moldova.

1. Prezentare generala

Municipiul Chişinău este una dintre cele mai solicitate destinaţii turistice din regiune. Aceasta se explică prin poziţia avantajoasă în mijlocul ţării, propriul aeroport internaţional, nod al căilor

rutiere şi ferate, numărul relativ mare a locurilor de cazare, cea mai diversificată ofertă turistică

naţională, patrimoniu variat, dependenţa relativ mică de fluctuaţiile sezoniere, un grad mai înalt

de exploatare a resurselor turistice decât media pe ţară ş.a.

Astfel 2/3 din totalul capacităţii de cazare al ţării (17 hoteluri, 58 tabere estivale, 3 sanatorii ş.a.) şi 215 agenţii de turism naţionale sunt concentrate în municipiul Chişinău, constituind cea mai mare aglomeraţie turistică a Republicii Moldova.

Turismul în cadrul municipiului Chişinău este prezentat ca un factor de dezvoltare socioeconomic a capitalei, suburbiilor şi zonei de influenţă. Acest lucru este argumentat prin faptul că:

- turismul poate eficient diversifica economia localităţilor municipiului şi în zona de influenţă a Chişinăului.

- Chişinăul concentrează cea mai mare piaţă turistică naţională, iar patrimoniul turistic nu este valorificat la nivelul potenţialului pieţei.

- pentru locuitori şi oaspeţii capitalei există necesitatea creării unei oferte de agreement competitive

- turismul îmbunătăţeşte managementul terenurilor din suburbii

- activităţile turistice atrage fonduri pentru conservarea potenţialului turistic natural şi antropic

- deservirea unui număr mare de turişti şi persoane aflate la odihnă creează oportunităţi pentru noi locuri de muncă

- locaţiile turistice sunt dintre cele mai profitabile pentru plasamentele de investiţii

- turismul dezvoltă noi pieţe de consum (alimentaţie publică, transport, producerea de bunuri

şi servicii)

- turismul are capacitate să dezvolte zonele subdezvoltate (ex: localităţile rurale din suburbie).

Atenţia acordată turismului la nivel naţional se justifică prin faptul că, pe plan economic, el

creează venit naţional, participă la echilibrarea balanţei de plăţi externe, iar pe plan social

angajează noi salariaţi inclusiv sezonieri, contribuie la diminuarea şomajului. Turismul în

municipiul Chişinău trebuie să se relanseze şi să devină o destinaţie turistică internaţională

competitivă.

Analiza dezvoltării turismului în municipiu este axată pe examinarea avantajelor comparative oferite de componentele de bază (dispersate sau concentrate în locaţii turistice periurbane) care stau la formarea potenţialului turistic:

- Componenta naturală reprezentată de spaţiile naturale cu funcţionalitate turistică, peisaje

urbane şi rustice spectaculoase, condiţiile balneoclimatice favorabile

- Componenţa antropică reprezentată prin monumente de cultură şi civilizaţie, obiecte de artă, muzee, elemente de etnografie şi folclor, spaţii urbane amenajate şi soluţii tehnologice de performanţă

- Infrastructură reprezentată de trasee turistice şi excusioniste, staţiuni, complexe hoteliere, unităţi de alimentaţie publică, transport, agrement.

Aceste componente într-o mare varietate de combinaţii formează oferta turistică municipală de o atracţie specială.