Județul Harghita

PREZENTAREA JUD. HARGHITA:

ASEZARE:

Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, acolo unde lanţul vulcanic Călimani–Harghita este despărţit de semeţele culmi împădurite ale munţilor Giurgiu, Hăşmaş şi Ciuc, prin bogatele depresiuni intramontane udate de apele Mureşului şi Oltului.Judeţul Harghita este aşezat în partea centrală a ţării şi se învecinează cu judeţele Suceava la Nord, Neamţ şi Bacău la Est, Covasna şi Braşov la Sud şi Mureş la Vest.Relieful judeţului cuprinde o bună parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, un mic sector din latura întinsă a Carpaţilor de Curbură, precum şi extremitatea sud-estică a Subcarpaţilor Transilvăneni.Ca urmare, aici întâlnim un relief alcătuit din două lanţuri muntoase orientate pe direcţia NV–SE, între care se intercalează şi câteva depresiuni intramontane.În Sud-vestul judeţului se desfăşoară zona dealurilor subcarpatice, intens fragmentate de reţeaua de ape a celor două Târnave.Zona muntoasă ocupă peste 60 % din teritoriul judeţului, principalii munţi fiind Călimani, Gurghiu, Harghita, Giurgeu, Hăşmaş şi Munţii Ciucului. Înălţimea acestor munţi scade în general de la Nord la Sud. În Călimani se ating valori mai mari de 2.000 m, în schimb în celelalte masive altitudinile maxime sunt 1.800 metri.Clima este caracteristică zonelor muntoase şi depresiunilor intramontane, ierni geroase de lungă durată şi veri răcoroase. Temperatura medie anuală este de 6 C, iar cea maximă absolută 36,5 C, înregistrată în anul 1952 la Odorheiu Secuiesc, iar minima absolută a fost înregistrată la Miercurea Ciuc, -38,4 C în anul 1985.

HIDROGRAFIA:

Suprafaţa judeţului se prezintă ca zonă de formare a principalelor râuri: Oltul, Mureşul, Târnava-Mică, Târnava-Mare, Trotuş şi Bistricioara. Pe teritoriul judeţului sunt situate lacurile Sfânta-Ana, Lacul Roşu, Lacul Rac şi Lacul IezerLacul Sfânta-Ana, situat la o altitudine de 950 m în masivul Ciomatul0, este singurul lac din Europa Centrală aflat într-un crater vulcanic păstrat intact.O altă raritate naturală este Lacul Roşu, cel mai mare lac de baraj natural din ţară, format din anul 1837, având o suprafaţă de 12,6 ha şi o adâncime de 10,5 m care este situat în masivul Hăşmaşu Mare.Lacul Rac, aşezat lângă Porumbenii-Mari la o altitudine de 600 m, s-a format în spatele unui val de alunecare, suprafaţa sa fiind de 2,8 ha.Lacul Iezer este situat la poalele vârfului Răchitiş la o altitudine de 1.750 m, având o suprafaţă de 1.300 mp şi o adâncime de 3,5 m.

CLIMA

Este caracteristica zonelor intramontane , cu ierni geroase , de durata mai lunga si veri relativ calde.

De altfel , datorita frecventelor temperaturi minime inregistrate in perioada anului in localitatile Miercurea-Ciuc , Gheorgheni , Toplita si mai ales Joseni , acestea sunt cunoscute ca "Polul romanesc al frigului". Numarul zilelor de inghet ajunge , in medie anual , la 160 Sunt frecvente ingheturile tirzii de primavara (uneori chiar si in lunile mai-iunie) si cele timpurii de toamna , incepind chiar din septembrie.

Precipitatiile medii anuale variaza intre 550 si 1000 l/m2.

VEGETATIA judeţului din punct de vedere biografic este bogată şi variată, dispusă de la etajul alpin şi până la luncile joase ale râurilor. Acestea, în principal se compun din păduri răşinoase (molid), amestec de fag şi molid, păduri de fag şi gorun.Pe crestele masivelor calcaroase din jurul lacului şi al cheilor sunt prezente câteva specii floristice rare cum ar fi: cetina neagră, tisa şi vestita floare de colţ.

FAUNA este foarte bogată datorită întinselor păduri de răşinoase şi foioase care acoperă masivele muntoase în proporţie de 34,5 %.În pădurile de răşinoase se întâlnesc specii de mamifere răspândite pe întregul lanţ carpatic: ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, râsul, jderul de scorbură, iar în locurile stâncoase şi calcaroase ale Hăşmaşului Mare trăieşte jderul de piatră.Dintre păsări remarcăm: cocoşul de munte, iezuca, ciocănitoarea de munte, acvila de munte, şorecarul, huhurezul şi buha, forfecuţa, alunarul, piţigoiul de munte şi de brădet şi pitulicea.În râurile judeţului se întâlnesc specii de peşti cum sunt: păstrăvul indigen, zlăvoaca, boişteanul şi ştiuca.Judeţul Harghita dispune de bogate resurse naturale: lemn, minereu de fier, pirită cupriferă, sare, caolină, bazalt, andezit şi cărbune.O categorie a bogăţiilor solului o constituie numeroasele izvoare de apă minerală răspândite pe întreg teritoriul judeţului.

POPULATIA judeţului la 1 iulie a fost de 341.915 locuitori din care 169.952 bărbaţi şi 171.963 femei.Reşedinţa de judeţ este municipiul Miercurea Ciuc, cu o populaţie de 45.675 locuitori.Conform datelor ultimului recensământ din 7 ianuarie 1992, din populaţia judeţului 14 % erau români, 84,6 % maghiari, 1,2 % ţigani, 0,1 % germani şi 0,1 % alte naţionalităţi.