Descrierea județului Harghita

Asezare: Judetul Harghita este asezat in estul Transilvaniei, in zona Carpatilor Orientali. Relieful este format din munti cu altitudine pana la 2000 m, dealuri si altitudini medii de circa 800 m si depresiuni intramontane si intercolinare cu alt. intre 400 si 800 m. Relieful muntos care ocupa peste 60% din suprafata judetului este format din Muntii Gurghiului (Vf. Batrana 1634m si Vf. Tatarca 1689m) la vestul judetului, Muntii Hasmas (Vf. Suhardul Mare 1507m si Hasmasul Mare 1793m), Muntii Giurgeu ( Vf.Piatra Sipos 1576m), Muntii Ciucului- Vf. capostas 1456m - la est si Muntii Harghitei la sud - 1800m.

Reteaua hidrografica se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest, Oltul spre sud , Bistrita si Trotusul spre est. Harghita se invecineaza cu judetele: judeţul Suceava la Nord, Neamţ şi Bacău la Est, Covasna şi Braşov la Sud, Mureş la Vest.

Suprafata : 6639 km2˛ reprezentand 2,8% din teritoriul tarii; Lungimea reţelei de Drumuri Naţionale este de 440 km, iar cea a drumurilor judeţene de 1033 km. O reţea de 300 km de cale ferată străbate judeţul în direcţii diferite facilitând accesul spre judeţele vecine. Reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene însumează în total peste 1.500 km. Densitatea căilor de comunicaţii este mai redusă faţă de alte judeţe din cauza reliefului muntos

Clima Este diferită, astfel pentru depresiunile intramontane sunt caracteristice iernile geroase de lungă durată şi verile relativ calde, cu numărul zilelor de îngheţ de 160 pe an, în zona joasă. Aici se întâlnesc des îngheţuri târzii (chiar în iunie) şi timpurii de toamnă (chiar în septembrie). Temperatura medie în ianuarie este de -4 - -100C iar în iulie de 5 - 180C.Zona Gheorgheni - Joseni este considerata "polul Nord " al ţării.

Administratia locala Judeţul Harghita are în componenţă 67 de localităţi, din care 4 municipii, 5 oraşe şi 58 de comune. Municipiul-reşedinţă de judeţ este Miercurea-Ciuc, localitate cu o populaţie de 41.971 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007). Celelalte trei municipii sunt: Odorheiu Secuiesc cu o populaţie de 36.320 locuitori, Gheorgheni cu populaţia de 19.705 locuitori şi Topliţa cu o populaţie de 15.770 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007). Oraşele sunt: Cristuru Secuiesc cu 10.365 locuitori, Bălan cu 7.899 locuitori, Vlăhiţa cu 7.014 locuitori, Borsec cu 2.795 locuitori şi Băile Tuşnad cu 1.678 locuitori (date disponibile la 1 iulie 2007).

Structura populatiei La recensamantul din 2002, numarul populaiei judetului era de 326222 locuitori.Pe nationalitati, populatia judetului se prezinta astfel: români 13,7%, maghiari 85,1%, germani 0,1%, rromi 1,0%, alte nationalitati 0,1%. Populatia, dupa religie, este de 65,7% romano-catolica, 13,0% ortodoxa, 12,8% reformati, 7,2% unitarieni, si 1,3% de alte religii.

Scurt istoric

În ceea ce priveste istoria acestor meleaguri, o problema controversata în rândul istoricilor o constituie, când s-a stabilit populatia secuiasca pe acest teritoriu, care este originea lor. Cronicile confirma faptul ca întotdeauna limba lor materna a fost si este cea maghiara. Izvoarele istorice arata ca secuii în zonele Treiscaune - Ciuc - Odorhei si Gheorgheni au fost stabiliti în secolul al XIII-lea pentru apararea hotarelor rasaritene. Datorita rolului pe care l-au îndeplinit secuii în apararea hotarelor, le-au fost acordate privilegii speciale care au contribuit la pastrarea obiceiurilor etnice si sociale.

In secolul XIX , din cauza slabei dezvoltari a industriei, a cailor de comunicatii (cale ferata), meleagurile secuiesti au avut o dezvoltare mai lenta fata de alte zone. Dupa construirea caii ferate (1906-1908), economia a cunoscut o tendinta de dezvoltare, în primul rând în domeniul industriei lemnului. Avântul dezvoltarii socio-economice de la începutul secolului a fost zdrobit de primului razboi mondial. Monumentele arhitecturale existente în zona estica si vestica a judetului pastreaza si astazi ceea ce au mostenit de la cultura crestina a vestului. Aici pot fi gasite monumentele gotice si renascentiste situate la limita estica a ariei culturale europene

Economia

Industria prelucratoare este ramura cea mai importanta a industriei judetului harghita, ocupand 32,9 mii de persone din totalul celor 34,9 mii de persona ocupate, restul de 1,3 activand in sectorul energie electricasi termica , gaze si apa, iar 0,7 mii de personae in industria extractive. Astfel, la finele lunii august a acestui an la nivelul judeţului Harghita se înregistra un număr de 12.846 agenţi economici.Daatorita crizei crizei economice numarul cererilor de infiintare a fost a fost mai redus.

Efectivul de salariaţi la sfârşitul trimestrul III. 2006 - a fost de 64.270, din care în industrie şi construcţii, 31.505, în servicii 30.933.Rata şomajului înregistrat în luna septembrie 2006 a fost de 6,9%, din care bărbaţi 7,9% şi femei 5,8%.

In 2008 agricultura sa desfasurat pe 60 % din suprafata judetului, constand in arabil, pasuni naturalem fanete naturae, livezii, vii, si cultivandu-se in special: grau, porumb, cartof, perene vechi.

In mediul rural cresterea animalelor reprezinta aproape singura sursa de venit si de hrana.Predomina cresterea bovinelor, ovinelor, caprinelor, porcinelor is pasarilor.

Activitati industriale

- Imbutelierea apei in statiile de imbuteliere de la Borsec, Sâncraieni, Tusnad si Plaiesi functioneaza statii de îmbuteliere.Subsolul judetului contine

- Extragerea de zacamintele de tuf volcanic din subsolul judetului (depresiunea Borsec si Ciuc),de lignit (Borsec), de pirite cuprifere (Balan si Jolotca), de sare (Praid), de caolin (Harghita Bai), de argile (Corund, Suseni, Odorheiu-Secuiesc), de bazalt (Toplita si Galautas),de calcar compact (Izvorul Mures si Lazarea), de andezit (Chileni, Voslobeni, Vlahita si Praid) si de travertin (Borsec).

- Exportulul de articole de imbracamine si accesoriile, mobila,lemn si articole din lemn, lana, carti si ziare.

- Practicarea mestesugurilor vechi: oraritul, ceramica neagra, torsul, tesutul;cergile de lana sunt foarte cautate

In 2008 Sa alocat un buget de 72.476 de mii de lei pentru imbunatatirea infrastructurii a 40 de localitati. In present lucrarile se afla in diferite staii de executie. De asemenea se urmareste constructia a 14 Sali de sport in diferite localitati.

In judeţul Harghita s-au propus 5 proiecte de înfiinţare de parcuri industrial:unul in Miercurea Ciuc,doua in Odorheiu Secuiesc,si 2 inGheorgheni. Stimularea activităţilor agenţilor economici prin constituirea şi dezvoltarea parcurilor industriale reprezintă un obiectiv important al politicii de relansare economică, cu efecte benefice pe plan social.