Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Harghita

LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA ZONEI

Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, acolo unde lanţul vulcanic Căliman-Harghita este despărţit de semeţele culmii împădurite ale munţilor Giurgeu, Hăşmaş şi Ciuc, prin bogatele depresiuni intramontane străbătute de apele Mureşului şi Oltului.

Din punct de vedere al suprafeţei, judeţul Harghita este considerat un judeţ de mărime mijlocie. Cu o suprafaţă de 6639 km2, este al treisprezecelea judeţ din România în funcţie de mărimea suprafeţei.

În judeţul Harghita sunt nouă oraşe din care patru municipii, 58 de comune şi 235 de sate. Călătorul care vrea să viziteze aceste meleaguri ajunge în judeţ prin calea ferată sau pe şoseaua naţională în multiple puncte de acces, judeţul fiind accesibil direct din Sfântu Gheorghe, Baraolt, Sighişoara, Sovata, Deda, Piatra-Neamţ, Comăneşti sau Târgu Secuiesc aproape la fel de uşor, dar în mod sigur parcurgând trasee care prin pitorescul lor reprezintă delectare pentru ochiul şi sufletul călătorului.

Căile de acces principale - şosele şi căi ferate - sunt în valea Oltului si Trotuşului. Dinspre nord trece linia ferată Braşov-Deda şi drumul naţional care urmăreşte valea Oltului. Din nord-nord-est, prin valea Trotuşului calea principală de acces este drumul naţional care leagă Miercurea-Ciuc de Oneşti. În zona Ciucului de Jos între Cozmeni şi Târgu Secuiesc trece drumul prin pasul Niergeş şi Casin. Dinspre Moldova, judeţul se poate vizita prin drumul naţional Moineşti-Comăneşti.

Căile ferate sunt paralele cu şoselele naţionale din zonă. Calea ferată Braşov-Ciceu-Deda urmăreşte văile Oltului şi Mureşului, având un rol important în accesarea porţiunii nordice si centrale ale judeţului. Calea ferată Ciceu-Adjud urcă pe versantul sudic al muntelui Cad spre Livezi, apoi coboară prin valea pârâului Gârbea spre Lunca de Sus. De aici urmăreşte valea Trotuşului.

Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale se află la Târgu-Mureş, Cluj-Napoca şi la Bucureşti.

Principalele distanţe cu marile oraşe din România sunt: între Miercurea-Ciuc şi Bucureşti 270 km, între Târgu-Mureş şi Miercurea Ciuc 160 km, iar între Miercurea-Ciuc şi Braşov 100 km.

Reşedinţa de judeţ este Miercurea-Ciuc cu o populaţie stabilă de 42.029 locuitori.

Judeţul se învecinează cu Suceava la Nord, Neamţ şi Bacău la Est, Covasna şi Braşov la Sud şi Mureş la Vest.

Conform recensământului din anul 2002, populaţia judeţului Harghita era de 326222 locuitori, cu o densitate de 49,1 locuitori pe km2.

Populaţia totală pe judeţ la 1 iulie 2008 fost de 325089 persoane, dintre care 142498 persoane în mediul urban şi 182591 persoane în mediul rural.

Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale la sfârşitul anului 2008 pe total judeţ a fost de 134,0 mii persoane.

PRODUSUL INTERN BRUT PE PERIOADA 2002-2007

milioane lei preţuri curente

Judeţul Harghita 2002 2003 2004 2005 2006 2007

PIB 2062,9 2531,9 3123,9 3579,5 4464,5 5248,1

Dupa cum se poate observa, PIB-ul judeţului a crescut din de la an la an, în anul 2007 ajungând la 5248,1 milioane lei.

Valoarea investiţiilor per total, în anul 2008 a fost de 499435 mii lei în preţuri curente, iar pe principalele ramuri valorile au fost urmatoarele: agricultura - , industria extractivă 34118, cărbune 28553, industria prelucrătoare 156605, energie electrică şi termică 10281, transporturi şi telecomunicaţii 3588, învăţământ 18308, sănătate 13856. (valorile sunt exprimate în mii lei preţuri curente).

Numărul de şomeri înregistraţi la Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în judeţul Harghita în anul 2008 a fost de 9280 persoane, rata şomajului fiind de 6,5%.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2008 a fost de 998 lei/ salariat.

2. CARACTERIZAREA POTENŢIALULUI TURISTIC

Principala caracteristică a reliefului judeţului Harghita constă în predominarea ţinuturilor muntoase, acestea ocupând peste 60% din teritoriul judeţului. Între diferitele zone de locuit ale judeţului există o diferenţă de altitudine de peste 400 de metri.

Relieful judeţului cuprinde o bună parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, un mic sector din latura întinsă a Carpaţilor de Curbură, precum şi extremitatea sud-estică a Subcarpaţilor Transilvăneni. Astfel relieful este dominat de cele două lanţuri muntoase orientate pe direcţia nord-est–sud-vest, între care se intercalează şi câteva depresiuni intramontane (Giurgeu,Ciuc, Gheorghieni, Bilbor, Borsec). La sud-vest se întinde zona dealurilor subcarpatice, intens fragmentate de reţeaua de ape a celor două Târnave.