Măsuri ale Uniunii Europene Privind Dezvoltarea Turismului Romanesc

Turismul internaţional reprezintă componenta cea mai dinamică a circulaţiei turistice. După mai multe decenii de călătorie în interiorul propriei ţări, oamenii simt tot mai acut nevoia de a cunoaşte alte locuri, civilizaţii, obiceiuri. Indicatorii cei mai expresivi ai circulaţiei turistice internaţionale sunt: sosirile/plecările de turişti şi încasările/cheltuielile din turismul internaţional.

Instituţiile Uniunii Europene au recunoscut rolul major al turismului în cadrul economiilor lor. În Uniunea Europeană turismul generează 8 milioane de locuri de muncă şi contribuie cu 5 % la formarea PIB, fiind considerat o industrie importantă cu un mare potenţial de creştere în viitor.

Romania are un potential turistic urias, insuficient exploatat. Din punct de vedere turistic, Romania a ramas insa in urma statelor invecinate, precum Ungaria sau Bulgaria. Aceasta chiar daca turismul a fost declarat de catre Guvern un sector prioritar. Totusi, perspectivele sunt imbucuratoare, turismul romanesc avand mari sanse sa devina competitiv. Potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), din punct de vedere al perspectivelor de crestere a industriei turismului si calatoriilor, Romania ocupa locul sapte din cele 176 de tari analizate.

Integrarea României în UE a contribuit pozitiv la dezvoltarea turismului în ţară pentru că exista fonduri băneşti europene care sunt direcţionate în infrastructură, pentru restaurarea patrimoniului istoric şi cultural, pentru pregătirea personalului din industria hotelieră, pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor de cazare şi agrement.

Turismul romanesc beneficiaza de fonduri structurale in valoare de circa 710 milioane euro, in perioada 2007-2013, bani care vor fi alocati pentru dezvoltarea a doua programe operationale ale Guvernului Romaniei.

Datorită mediului concurenţial extrem de dur existent pe pieţele europene, turismul românesc este nevoit să se adapteze rapid la nivelul resurselor umane pentru a se crea forţă de muncă calificată, fiind necesare investiţii pentru fidelizarea acesteia.

În ultimii ani turismul de afaceri înregistrează creşteri de circa 15-20% pe an. Această creştere ar avea o pondere mai mare, dar datorită lipsei centrelor de conferinţe de mari dimensiuni care să permită organizarea unor evenimente cu mii de participanţi, infrastructura de transport greoaie şi lipsa de promovare pe piaţa internaţională de profil această creştere se lasă aşteptată.

Turismul de afaceri, de sănătate, cultural, cât şi cel de aventură sunt principalele branduri care trebuie dezvoltate în viitor pentru a reprezenta România ca destinaţie turistică atât pe plan extern, cât şi intern. România poate deveni un jucător competitiv pe piaţa europeană a turismului de afaceri, care înregistrează creşteri importante şi în acest moment, dar trebuie să se treacă de la promovarea turistică la implementarea unei politici de marketing adecvate, prin crearea de evenimente şi participarea la târguri internaţionale de turism. Astfel, pieţele prioritare pentru România sunt Germania, Austria, Italia, Franţa, SUA, Germania, Rusia, Ungaria, Marea Britanie şi Irlanda, în timp ce ţările scandinave, cele din Benelux şi Peninsula Iberică sunt ţinte secundare.

În anul 2007 Organizaţia Mondială a Turismului, împreună cu specialişti români, au elaborat Master Planul turismului românesc, un program care identifică neajunsurilor sistemului şi propune soluţii. Documentul se concentrează asupra exploatării turistice din zone ca Bucureşti, Transilvania, Marea Neagră, Bucovina, Maramureş şi Delta Dunării. Implementarea Master Planului este preconizată pentru următorii 20 de ani.

Obiectivul Master Planului este de a identifica punctele vulnerabile din industria turistică a României şi de a trasa direcţiile strategice privind modul în care aceasta poate fi restructurată şi în care pot fi asigurate resursele, precum şi modul în care poate fi regenerată pentru a putea concura eficient pe piaţa mondială.

Master Planul cuprinde câteva direcţii principale printre care cercetarea pieţei, asigurarea de structuri instituţionale funcţionale, o strategie de marketing care vizează pieţele cu potenţial şi pregătirea profesională a angajaţilor.

Obiectivul Master Planului este ca până în 2013 să transforme România într-o destinaţie turistică de calitate, pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor şi serviciilor şi să realizeze o dezvoltare durabilă, din punct de vedere al mediului, a sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinaţii turistice din Europa.

În document se menţionează că programul de dezvoltare a turismului trebuie orientat în următoarele direcţii:

- weekend turistic, cultură, recreere, circuitul turistic în Bucureşti;

- turism cultural, natură, ecoturism, ski şi turism balnear în Transilvania;

- plajă, recreere, turism balnear pe litoralul Marii Negre;

- turism cultural, ecoturism, natură, ski în Bucovina;

- turism cultural, natură, ecoturism în Maramureş;

- natură, ecoturism şi turism de recreere în Delta Dunării;

Fondurile din care pot fi realizate planurile din strategia pentru turism sunt cele 150 de milioane euro destinate relansării brandului în România, promovării destinaţiilor turistice, precum şi fondurile de până la 700 milioane euro destinate proiectelor derulate.