Munții Apuseni

INTRODUCERE

La începutul secolului al XIX-lea călatoriile în scopuri turistice nu reprezentau decît un fenomen marginal. Cu toate acestea, cea mai veche întrebuintare a cuvîntului “turist” o datorăm acelor ani. Desigur că la vremea aceea termenul era utilizat pentru a desemna o activitate legată de caravane, de deplasarea pelerinilor sau de incursiunile exploratorilor misionari.

Însă într-un secol şi jumătate, datorită dezvoltării economice şi industriale a naţiunilor, turismul a devenit un sector esenţial al activităţii economice a mai multor state. Fiind una din formele de activitate care satisfac cerinţe personale, turismul este o verigă premergătoare consumului final, cu efecte economice ce nu trebuie neglijate. El a pus în joc enorme sume de capital, materializate în lucrări publice, mijloace de transport, alimentaţie şi diverse alte servicii, ajungînd în prezent să numere mii şi mii de firme care se bucură de o foarte bună organizare, începand cu micile birouri de voiaj şi terminînd cu lanţuri întregi de hoteluri de lux.

Turismul ca ramură a economiei romînesti atrage dupa sine o serie de efecte pozitive remarcabile: transferul geografic de resurse, amenajarea şi sistematizarea teritoriului, echilibrarea balantei de plăţi, integrarea mai rapidă în Uniunea Europeana.

Arealul munţilor Apuseni este o zonă declarată în mare masură ca fiind defavorizată atît din punct de vedere economic cît şi social, lucru datorat în special trecerii de la o economie centralizată la cea de piaţă. Astfel s-a ajuns ca nivelul de trai al locuitorilor să scadă alarmant în anii ce au trecut.

Ocupaţiile de bază ale acestora sunt ca şi până acum, mineritul şi prelucrarea lemnului şi olăritul.

Se cunosc anumite areale geografice precum cel de la Zlatna sau cele din zonele miniere; areale care au concentrat o mare putere de muncă în comunism, dar care acum sunt nevoite să facă reduceri de personal masive, pentru a putea face faţă necesităţilor şi problemelor întîmpinate. Dar acestea sunt şi cele care care au posibilitatea de a atrage investiţii, cum ar fi proiectul de la Roşia Montana.

Cele mai mari centre urbane ale Apusenilor sunt Abrud, Campeni, Zlatna, Brad, Vascău, Nucet si Huedin-oraşe cu peste 15-20 000 de locuitori, în care este concentrată cea mai mare parte a populatiei.

Cadrul natural al Munţilor Apuseni asigură nu numai suportul material şi “atmosfera” de derulare a actului receptiv, ci contribuie efectiv într-un procent semnificativ la concretizarea lui.

Toate acestea fac ca munţii Apuseni să aiba un potenţial turistic de o mare complexitate şi de o valoare turistică deosebită.

Capitolul 1

LOCALIZAREA SI CARACTERISTICILE GENERALE ALE MUNTILOR APUSENI

Munţii Apuseni sunt localizaţi în partea central vestică a Romîniei, fiind învecinati la est cu podişul Transilvaniei, la sud cu Mureşul, la nord cu podişul Someşan şi Dealurile de vest, iar la vest Campia şi Dealurile de vest .

Sunt mărginiţi la nord şi sud de paralela 46* si 47* şi prin centrul lor trece meridianul de 23*.

Munţii Apuseni constituie o mare atracţie turistică a ţării, drept pentru care au fost clasificaţi ca făcînd parte din grupa munţilor de o foarte mare complexitate turistică, alături de mult mai mediatizaţii săi fraţi, munţi din Carpaţii Orientali şi Meridionali.

1.1. Caracterizarea Muntilor Apuseni din punct de vedere geografic

1.1.1.Scurt istoric

Una dintre cele mai vechi urme de cultură materială descoperite pe teritoriul munţilor Apuseni care atestă existenţa unor comunităţi umane înca din depărtatele ere ale bronzului şi fierului este constituită de aşa zisele “depozite de bronz de la Zlatna”. Locuirea acestor zone a continuat în perioada preromană şi romană, primele aşezări mai mari, fiind legate de exploatările auro-argintifere atestate la Roşia Montana şi Zlatna.

Anul 1201 este cel care se vorbeşte despre prima atestare a “TERREI ABRUTH”-Abrudul de astăzi.

Mai târziu au avut loc evenimentele majore cum ar fi răscoalele lui Horia, Cloşca şi Crisan(1784) şi participarea moţilor la revoluţia (1848) sub conducerea lui Avram Iancu.

Data de 1 Decembrie 1918 este înregistrată în istoria acestor locuitori prin participarea moţilor la marea unire naţională .

Moţii - locuitorii zonei delimitate de perimetrul Munţilor Apuseni păstrează şi azi ocupaţiile străvechi precum sunt creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, mesteşugul, dovada făcând numeroasele obiecte şi unelte din lemn, ornate cu incrustaţii şi motive decorative de o rara valoare şi frumuseţe.

1.1.2. Alcatuirea petrografică

Sunt alcătuiţi din roci vulcanice (munţii Metaliferi), şisturi cristaline (munţii Bihor, Vlădeasa, Gilău, Găina) ,dar în deosebi din calcare, de unde şi multitudinele fenomene carstice: peşteri, chei, doline, lapiezuri şi sohodoluri. Sunt intens mineralizaţi, bogati în metale şi nemetale.

1.1.3.Relieful

Apusenii reprezintă cel mai inalt şi mai complex sector de munţi din Carpaţii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m în zona centrală, iar în nord şi sud nu ating mai mult de 700-1000m.

Cuprind în partea centrală Munţii Bihor (1849m), extinzîndu-se la est în Muntele Mare (1826m) şi la nord în munţii Vlădeasa (1836m). În prelungirea estică a munţilor Bihor se afla muntele Găina (1467m), iar în nord-est se afla în munţii Gilău.