Tirgu-Mures

Judetul Mures, cu o suprafata de 6.696 km patrati, este situat in zona central-nordica a Romaniei, reprezentand aproximativ 3% din intreaga suprafata a tarii. La 18 martie 2002, potrivit rezultatelor recensamantului, populatia stabila a judetului Mures a fost de 579.862 locuitori (53,2% romani, 39,3% maghiari, 7% tigani, 0,3% germani si alte etnii), ocupand locul 14 in ierarhia judetelor tarii, cu o pondere de 2,7%. Fata de recensamantul din 1992, numarul locuitorilor a scazut cu 30.191, respectiv cu 4,9%. in ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, in 2002, ca si la recensamantul anterior efectuat in 1992, se mentine o usoara predominare numerica a populatiei de sex feminin: sex masculin - 283.762 (48,9%), sex feminin - 296.100 (51,1%). 48,8% din populatia judetului se afla in mediul urban, iar 51,2 % in mediul rural. Principalele municipii si orase ale judetului sunt: municipiul Tirgu-Mures (resedinta de judet) cu 149.577 locuitori, municipiul Reghin - 36.023 locuitori, municipiul Sighisoara - 32.287 locuitori, municipiul Tarnaveni - 26.537 locuitori, orasul Iernut - 9.440 locuitori, orasul Ludus - 17.407 locuitori, orasul Sovata - 11.568 locuitori

Conform rezultatelor ultimului recensamant, desfasurat in anul 2002, municipiul Tirgu-Mures are 149.577 locuitori. Populatia orasului este structurata pe etnii dupa cum urmeaza: romani - 75.317 (50,35%), maghiari - 69.825 (46,68%), tigani - 3.759 (2,51%), germani - 275 (0,18%), alta etnie - 367 (0,17%). Structura populatiei dupa religie este urmatoarea: ortodocsi - 69.726 (46,62%), reformati - 44.849 (29,98%), romano-catolici - 20.156 (13,48%), greco-catolici - 4.051 (2,71%), unitarieni - 3.891 (2,60%), alte religii (evanghelica de confesiune augustana, evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana, adventista de ziua a saptea, baptista, penticostala, crestina dupa Evanghelie) - 6.904 (4,6%).

Judetul Mures este renumit prin oferta generoasa in ce priveste practicarea unor activitati recreative. Vanatul a dobandit aici un renume european, impunandu-se prin diversitate si calitatea trofeelor. Oferta piscicola nu este mai prejos, reteaua hidrografica a judetului fiind bogata si existand o traditie in ce priveste cresterea pestelui, corelata cu o oferta gastronomica specifica. Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi - Mures are sediul central in Tirgu-Mures, B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 23, tel/fax 0265-166004, respectiv filiale in municipiile Reghin, Ludus si Tarnaveni. Asociatia numara 931 de membrii vanatori si peste 10.000 de membrii pescari. Asociatia detine 31 de fonduri de vanatoare, in suprafata totala de 311.058 ha, repartizate in tot judetul Mures. Specia de baza, cea mai vanata, este mistretul, fiind vanate anual cca. 500 de capete. Alte specii des intalnite sunt: caprioara (cca. 150 de capete/an), cerbul (cca. 40 de capete/an) si ursul (cca. 10 capete/an). Speciile de pasaj cel mai des intalnite in fondurile de vanatore din judetul Mures sunt fazanii (cca. 3000 de exemplare/sezon) si iepurii (cca. 3000 de exemplare/sezon), precum si rate, gaste, lisite etc. Se organizeaza si partide de vanatoare cu cetateni straini, mai ales la cerb si urs, dar si la mistzret, capriori, iepuri, fazani. Baza piscicola a asociatiei se intinde pe o suprafata de 370 Km de ape naturale, un punct important fiind lacul Bezid, cu o suprafata de 150 ha. De asemenea, exista si o pepiniera piscicola, in localitatea Glodeni, cu o suprafata de 5 ha.

CARACTERISTICI GEOGRAFICE

Clima este temperat-moderata, cu diferentieri in zona de dealuri si paduri, fata de cea de munte. Vanturile predominante sunt cele de vest si nord-vest, cu intensitate si frecventa mijlocie.Reteaua hidrografica a orasului si judetului cuprinde raurile Mures, care strabate judetul pe o lungime de 180 km, Tarnava Mica si Tarnava Mare, Gurghiul si Nirajul.Fauna regiunii cuprinde ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, mistretul, iepurele, fazanul, crapul, pastravul, salaul, scobarul, stiuca, somnul, bibanul. Interdictiile la pescuit sunt stabilite prin lege, in general intre lunile aprilie si iunie.

Traditiile multiculturale si convietuirea mai multor confesiuni religioase compun acea spiritualitate transilvana care individualizeaza orasul printre celelalte ale Ardealului.Fiind situat in centrul Transilvaniei si al Romaniei, la confluenta mai multor drumuri nationale si europene, municipiul Targu-Mures reprezinta un nod feroviar, rutier si aerian. Reteaua de transport asigura legaturi multiple datorita drumului E60 ce leaga Europa de Vest de cea de Est.

CAI DE ACCES

Rutiere: E60 - Oradea - Cluj-Napoca - Tirgu Mures - Sighisoara - Brasov - Bucuresti - Constanta. DN15 - Tirgu Mures - Reghin - Toplita - Borsec - Patra Neamt - Buhusi - Bacau.

Cele mai importante curse regulate de autobuz din Tirgu- Mures au urmatoarele destinatii:principalele oarese din Romania,precum si unele orase din din priciplaele tari din Europa

Cale ferata : Linia 405 Razboieni - Tirgu Mures - Deda, cu legaturi directe din Razboieni (magistrala 300) la Oradea, Huedin, Cluj-Napoca, Teiusi, Mediasi, Sighisoara, Brasov, Ploiesti, Bucuresti si din Deda (magistrala 400) la Satu Mare, Baia Mare, Dej, Toplita, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sfantu Gheorghe, Brasov, Ploiesti, Bucuresti.